Ce înseamnă heterocromia? De ce unii oameni sau unele animale au ochii de culori diferite

Heterocromia este un termen folosit pentru a descrie ochii de culori diferite – de exemplu, unul albastru, altul verde.

Un alt termen folosit este heterocromia iridis, care se referă la culoarea irisului, structura circulară care înconjoară pupila şi care conţine melanină, pigmentul care oferă culoare ochilor.

Pe măsură ce cantitatea de melanină din iris este mai redusă, cu atât culoarea ochilor va fi mai deschisă.

Recomandări

Ce înseamnă dacă ți se zbate un ochi. Obiceiuri și boli care declanșează spasmele oculare

Ochi injectaţi, umflaţi, vedere dublă, dureri de cap? Ai grijă, pot ascunde o boală care creşte…

De exemplu, ochii albaştri au cea mai scăzută cantitate de melanină. La polul opus, ochii căprui au cea mai crescută cantitate de melanină.

Heterocromia nu este o boală a ochilor, deci nu afectează vederea. Inclusiv animalele pot avea ochi de culori diferite.

Cele mai comune rase de câini care au ochi de culori diferite sunt: husky siberian, border collie, corgi, marele danez, chihuahua şi ciobănescul australian. Dintre feline, cele care prezintă frecvent heterocromie sunt: angora, sfinx, bobtail japonez şi pisica turcească van.

Ochii de culori diferite oferă un aspect exotic, captivant. Numeroase vedete prezintă această trăsătură deosebită, printre care Mila Kunis, Kate Bosworth sau Henry Cavill, actorul britanic care l-a interpretat pe celebrul personaj Superman.

Vezi mai jos o GALERIE FOTO cu vedete care au ochi de culori diferite!

Tipuri de heterocromie

Există 3 tipuri de heterocromie, în funcţie de extinderea culorii:

• Heterocromie completă – când irisul unui ochi are o culoare complet diferită de irisul celuilalt ochi
• Heterocromie parţială – doar o porţiune din iris are o culoare diferită de irisul celuilalt ochi
• Heterocromie centrală – inelul exterior al irisului este de o altă culoare faţă de culoarea  inelului interior

Care sunt cauzele heterocromiei

În majoritatea cazurilor, heterocromia este benignă, deci nu afectează calitatea vederii. Un nou-născut poate avea heterocromie benignă care nu este evidentă, dar care devine sesizabilă în copilărie, pe măsură ce irisul absoarbe melanină. Aceasta este numită heterocromie congenitală şi este, de regulă, o trăsătură moştenită din familie.

Heterocromia poate surveni şi pe fondul unor mutaţii genetice în stadiul embrionar.

Alteori însă, heterocromia la copii poate fi semnul unei afecţiuni, în special de tip congenital, precum:

• Sindromul Horner
• Sindromul Sturge-Weber
• Sindromul Waardenburg
• Piebaldism
• Boala Hirscjhsprung
• Sindromul Bloch-Sulzberger
• Boala con Recklinghausen
• Boala Bourneville
• Sindromul Parry- Romberg

Heterocromia poate fi şi dobândită, iar printer cause se numără:

• Traumatismele oculare
• Sângerările oculare
• Uveita
• Intervenţia chirurgicală la nivelul ochilor
• Glacomul sau diverse medicamente indicate în această boală
• Sindromul Posner-Schlossman
• Ciclita heterocromică (Fuchs)
• Sindromul dispersiei pigmentare
• Melanoza oculară
• Diabetul gestational
• Sindromul Chediak-Higashi
• Ocluzia arterei centrale a retinei

Pentru a determina cu exactitate dacă heterocromia este benignă sau dobândită, este important consultul la medical oftalmolog. Astfel, medical poate exclude posibilele cauze ale heterocromiei sau poate stabili un plan de tratament, dacă este necesar.