Atacul de panică vs atacul de anxietate – Diferențe și remedii

Există mai multe asemănări între atacul de panică și atacul de anxietate. Anxietatea este adesea declanșată de anumiți factori de stres și se poate dezvolta treptat. Pe de altă parte, atacul de panică poate apărea în mod neașteptat și brusc.

S-ar putea să auzi oameni vorbind despre atacuri de panică și atacuri de anxietate ca și cum ar fi același lucru, dar adevărul este că sunt situații diferite.

Află mai multe despre diferențele dintre atacurile de panică și anxietate și descoperă detalii utile despre fiecare dintre aceste două manifestări neplăcute.

Recomandări

Ce trebuie să știi dacă te trezești cu ochii umflați dimineața

Ce șanse ai să rămâi însărcinată dacă trompele uterine sunt înfundate?

Ce este atacul de panică și cum se manifestă?

Atacul de panică este un sentiment intens și brusc de frică și disconfort, însoțit de alte câteva simptome mentale și fizice. Simptomele atacurilor de panică sunt adesea atât de extreme încât provoacă perturbări severe. Un atac de panică poate fi caracterizat prin următoarele simptome:

Simptome mentale ale atacului de panică:

∙ Sentimente de depărtare de realitate/derealizare

∙ Sentimente de detașare față de propria persoană

∙ Teama de a pierde controlul asupra proriei persoane

∙ Frica de moarte

Simptome fizice ale atacului de panică:

∙ Dureri în piept

∙ Frisoane

∙ Transpirație excesivă

∙ Senzație de sufocare

∙ Senzație de amețeală, instabilitate sau leșin

∙ Palpitații și ritm cardiac accelerat

∙ Greață

∙ Senzație de amorțeală sau furnicături

∙ Tremur

∙ Senzație de dificultate respiratorie

Atacul de panică apare de obicei din senin, fără un declanșator evident și imediat. În unele cazuri, totuși, aceste atacuri sunt așteptate, deoarece frica este cauzată de un factor de stres cunoscut precum fobia.

Simptomele atacurilor de panică ajung la apogeu în 10 minute și apoi dispar. Cu toate acestea, unele atacuri pot dura mai mult sau pot apărea succesiv, ceea ce face dificilă determinarea momentului de terminare și de începere a unui nou atac. În urma unui atac te vei simți stresat, îngrijorat și neliniștit pentru restul zilei.

Ce este atacul de anxietate și cum se manifestă?

Anxietatea se intensifică, în general, într-o perioadă mai lungă de timp și este în mare măsură corelată cu îngrijorarea excesivă cu privire la un pericol potențial, indiferent dacă pericolul este real sau nu. Dacă stresul ajunge la un nivel copleșitor, se poate simți ca un atac. Simptomele anxietății pot include următoarele:

Simptome mentale ale atacului de anxietate:

∙ Deficit de concentrare

∙ Iritabilitate

∙ Neliniște

Simptome fizice ale atacului de anxietate:

∙ Somn tulburat

∙ Amețeală

∙ Oboseală

∙ Creșterea ritmului cardiac

∙ Tensiuni musculare

Majoritatea simptomelor anxietății sunt similare cu cele asociate atacurilor de panică, dar cu toate acestea sunt mai puțin intense. Spre deosebire de atacurile de panică, simptomele anxietății persistă o perioadă mai lungă de timp.

Tratamente pentru tratarea atacului de panică și anxietate

În cazul în care te confrunți cu panică, anxietate persistentă sau chiar ambele, există diferite tratamente care ar putea fi de mare ajutor. Printre cele mai comune tratamente în tratarea unui atac de panică sau anxietate se află terapia, medicamente prescrise de medicul specialist și strategia de auto-ajutorare. Ar trebui să încerci unul dintre aceste tratamente și să găsești o soluție de a diminua simptomele atacurilor cât mai repede cu putință.

Psihoterapia te poate ajuta să-ți înțelegi propriile trăiri interioare, să înveți cum să le gestionezi, cum să-ți rezolvați durerile din trecut, cum să-ți determini calea potrivită pentru viitor și cum să obții o perspectivă mai clară care să-ți permită o perspectivă mai plină de speranță.

Medicamentația poate fi de ajutor în reducerea simptomelor. Aceasta ar putea fi necesară doar pentru o perioadă scurtă de timp pentru a controla simptomele.

Strategia de auto-ajutorare, precum exercițiile de respirație și relaxarea musculară progresivă, poate fi, de asemenea, benefică, permițându-ți să lucrezi prin gestionarea simptomelor în propriul ritm.

Surse: verywellmind.com, simplypsychology.org, healthline.com