Antibioticele: o armă cu două tăişuri

Dincolo de a fi cel mai cunoscut tratament prescris de medici pentru tratarea a numeroase afectiuni, antibioticele reprezintă totodată şi o armă cu două tăişuri când vine vorba de integritatea organismului uman.
  • Publicat:
Antibioticele: o armă cu două tăişuri

Dincolo de a fi cel mai cunoscut tratament prescris de medici pentru tratarea a numeroase afectiuni, antibioticele reprezintă totodată şi o armă cu două tăişuri când vine vorba de integritatea organismului uman.

Mulţi dintre noi privesc tratamentul cu antibiotice ca pe o primă soluţie pentru vindecarea unei „răceli“ sau dureri rebele.  De fapt, puterea lor este strict limitată şi, administrate incorect, acestea pot face mai mult rău decât bine.  Există tendinţa de a crede că antibioticele sunt medicamente „sigure“, dar folosirea lor frecventă poate produce efecte secundare severe.

Românii sunt campioni la tratamentul cu antibiotice luate după ureche

Cel mai nou sondaj desfăşurat de Comisia Europeană, Eurobarometru, relevă că peste jumătate din români au luat antibiotice în ultimele 12 luni, iar 16% dintre aceştia nu au avut o reţetă medicală. Astfel, ei dau buzna în farmacii cumpărând la întâmplare medicamente care, în loc să le amelioreze starea, de fapt complică şi mai mult afecţiunile.

De ce sunt periculoase antibioticele de sinteză?

Antibioticele luate fără sfatul medicului şi înainte să li se testeze rezistenţa la bacterii, pot face bacteriile şi mai puternice. În plus, un antibiotic nepotrivit riscă să distrugă flora bacteriană care ajută la digestie şi poate duce la înmulţirea stafilococului auriu, foarte rezistent la tratamente.

Pe lângă efectele benefice, antibioticele au un nivel crescut de toxicitate-cum sunt aminoglucozidele şi flucitozina-, tratamentul complicându-se în cazul copiilor, vârstnicilor sau persoanelor obeze.

Cele mai frecvente reacţii adverse în cazul consumului excesiv de antibiotice sunt diareea şi vărsăturile, efecte care duc inevitabil la scăderea imunităţii organismului. De asemenea, antibioticele pot cauza reacţii alergice precum urticarie, crize de astm sau chiar şocuri anafilactice.

Dependenţa de antibiotice

Pacientul care după un tratament cu antibiotice se simte mai bine are tendinţa repetării lui din proprie iniţiativă la cel mai mic semn de boală, câteodată trecând la altele mai periculoase, iar organismul poate ceda. În prezent, medicii din toată lumea sunt îngrijoraţi, pentru că bolile care se tratau cu succes cu antibiotice în trecut au început să pună probleme de tratament. De menţionat că încă nu se cunosc toate efectele nocive ale antibioticelor. Dar nu este exclus să apară noi informaţii în viitor.

Nu te trata după ureche. Consultă un medic!

Pentru un tratament corect, cel mai bine este să vă adresaţi medicului de familie. Însă, în unele cazuri nici măcar medicii nu pot prescrie antibiotice, fără o analiză prealabilă de specialitate, numită antibiogramă. Aceasta va stabili antibioticul la care este sau nu sensibil un microb cauzator de boală, iar în funcţie de rezultatul obţinut, medicul este cel care va hotărî care este cel mai indicat antibiotic în vederea tratamentului bolii.

De asemenea, consultul medical permite şi depistarea unor eventuale complicaţii apărute în urma scăderii imunităţii persoanei respective sau a existenţei unui agent cauzal foarte agresiv-complicaţii ce impun începerea de urgenţă a terapiei cu antibioticele specifice.

Diferenţa dintre antibioticele de sinteză şi antibioticele naturale

Principala diferenţă dintre antibioticele de sinteză şi cele naturale este că cele din urmă nu dau reacţii adverse şi pot fi administrate nu doar în tratarea infecţiilor, dar şi în prevenirea lor.

De exemplu, infecţiile din sezonul rece sunt provocate în cea mai mare parte de virusuri, iar vindecarea pacienţilor se poate face şi fără antibiotice, motiv pentru care administarea lor pentru semne minore de răceală este o modalitate de tratament greşită.

Apelează cu încredere la remediile naturiste

Renunţă la ideea de a da buzna în farmacii atunci cînd o banală răceală îţi dă bătăi de cap. O soluţie mult mai la îndemână şi fără efecte adverse poate fi  tocmai bucătăria .

Hreanul şi ceapa, dar şi echinaceea, ghimbirul, sucul de rodii sau cel de struguri previn virozele respiratorii şi întăresc imunitatea. Siropul de hrean tratează bronşita, răceala, tusea şi sinuzita.

Ardeiul iute este remediul perfect pentru răceală şi gripă. E de ajuns să adaugi ardei iute în supele, ciorbele şi mâncărurile gătite – în timp ce le vei consuma, nasul se va desfunda şi circulaţia sanguină va fi stimulată. Datorită alicinei, ingredientul său activ, usturoiul poate distruge mai mult de 20 de bacterii. Când bulbul de usturoi este zdrobit, se activează alţi compuşi sulfuraţi volatili cu efect antiseptic.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”