Amiloidoza, boala rară care se moștenește de la părinți și dă simptome abia după 35 de ani

07.07.2021
Amiloidoza, boala rară care se moștenește de la părinți și dă simptome abia după 35 de ani
Sursa foto: Shutterstock

Amiloidoza este o boală genetică foarte rară, care în majoritatea cazurilor nu își face simțită prezența decât după vârsta de 35 de ani. Există însă și cazuri când amiloidoza este dobândită, în sensul că poate fi cauzată de factori precum nivelul ridicat de inflamații în corp sau dializa pe termen lung.

Boala este caracterizată de infiltrarea de amiloid, o substanță proteică amorfă, în anumite țesuturi, perturbând funcționalitatea acestora. Cele mai afectate organe sunt inima, rinichii, ficatul, spina, stomacul și creierul. Simptomele amiloidozei nu apar de regulă decât foarte târziu – când boala este într-un stadiu avansat – și sunt strâns legate de organul afectat.

Testele genetice și investigațiile imagistice de specialitate pot ajuta la diagnosticarea precoce a acestei boli. Descoperită la timp, amiloidoza poate fi tratată cu succes, în sensul că este stopată insuficiența de organ cauzată de excesul de amiloid.

Care sunt simptomele amiloidozei, cauzele și factorii de risc, cum se stabilește diagnosticul și în ce constă tratamentul acestei boli rare, aflăm în cele ce urmează.

Cum se manifestă amiloidoza – semne și simptome

Simptomele amiloidozei survin, de regulă, când organul este deja afectat de excesul de amiloid, fenomen care poate dura ani întregi. Deseori, boala este descoperită după vârsta de 35 de ani. Printre semnele și simptomele ce pot ridica suspiciunea de amiloidoză se numără:

  • oboseala extremă
  • slăbiciunea musculară
  • umflarea gleznelor și a picioarelor
  • apariția cu ușurință a vânătăilor
  • cearcănele pronunțate
  • respirația dificilă în timpul efortului
  • amorțeala sau senzația de furnicături în mâini sau picioare
  • durerea la nivelul articulației mâinii
  • diaree cronică cu sânge sau, din contră, constipație
  • scădere neintenționată în greutate într-un termen scurt (peste 5 kilograme)
  • limba de dimensiuni mari, cu margini ondulate
  • bătăi anormale ale inimii
  • dificultăți la înghițire (disfagie)
  • durere abdominală
  • balonare
  • arsuri în coșul pieptului (pirozis)
  • greață, vărsături

În lipsa tratamentului, amiloidoza poate afecta sever organe vitale precum inima, rinichii sau creierul. Amiloidul reduce capacitatea inimii de a se umple cu sânge și substanțe nutritive, determinând complicații grave, care pun în pericol viața pacientului.

De asemenea, excesul de amiloid acumulat la nivelul rinichilor duce la incapacitatea acestora de a filtra toxinele și, în consecință, poate surveni insuficiența renală și necesitatea de dializă.

Care sunt cauzele amiloidozei și factorii de risc

Există mai multe tipuri de amiloidoză, fiecare având particularitatea ei. Unele sunt ereditare, deci moștenite de la părinți, altele dobândite sau asociate altor afecțiuni. În majoritatea cazurilor, amiloidoza afectează mai multe organe, dar sunt și unele tipuri care vizează doar un singur organ.

Tipuri de amiloidoză:

  • amiloidoza primară tip lanț ușor (AL) – este cea mai frecventă formă de amiloidoză și afectează cu precădere inima, rinichii, ficatul și nervii.
  • amiloidoza secundară (AA) – este de regulă declanșată de o boală autoimună inflamatorie, precum artrita reumatoidă. Afectează în general rinichii, ficatul și splina.
  • amiloidoza ereditară tip transtiretină (hATTR) – este cauzată de diverse mutații genetice care sunt transmise copiilor. Riscul de transmitere este de 50% și boala afectează nervii, inima și rinichii.
  • amiloidoza de tip „sălbatic” – afectează cu precădere bărbații cu vârsta peste 70 de ani și vizează în special inima, dar și articulațiile mâinii. Este o formă tot mai recunoscută de cardiomiopatie și insuficiență cardiacă.
  • amiloidoza localizată – este una dintre formele de amiloidoză cu cel mai bun prognostic în comparație cu celelalte tipuri. De regulă sunt vizate zone precum vezica urinară, pielea, gâtul și plămânii.

Printre factorii de risc ce ar putea fi implicați în apariția amiloidozei se numără:

  • vârsta – tipurile de amiloidoză non-ereditară sunt diagnosticate cu precădere la vârste cuprinse între 60 și 70 de ani, dar există și cazuri depistate la vârste mai tinere
  • sexul – amiloidoza apare cel mai frecvent la bărbați
  • alte boli cronice sau inflamatorii
  • istoricul familial de amiloidoză
  • dializa

Analize pentru stabilirea diagnosticului de amiloidoză

De foarte multe ori, amiloidoza trece neobservată ani de-a rândul deoarece simptomele fie apar când organele sunt deja afectate, fie imită manifestările altor boli comune, care sunt de regulă ignorate.

Trebuie știut însă că depistarea precoce a acestei boli înseamnă o speranță mai lungă de viață. Tratamentul este cu atât mai eficient cu cât boala este diagnosticată mai devreme.

Pentru stabilirea diagnosticului de amiloidoză, pot fi necesare următoarele analize:

  • test de sânge și de urină
  • test de sânge pentru funcția tiroidiană și hepatică
  • biopsie
  • ecocardiografie
  • imagistică prin rezonanță magnetică (IRM/RMN)
  • teste genetice moleculare pentru depistarea mutațiilor anumitor gene

Cum se tratează amiloidoza

Amiloidoza nu beneficiază de un tratament curativ, dar opțiunile terapeutice pot ameliora simptomele și stopa progresia bolii. În cazul în care amiloidoza este declanșată de o altă afecțiune, cum este artrita reumatoidă sau tuberculoza, tratamentul va viza condiția de bază.

Printre opțiunile de tratament se numără:

Terapia CRISPR, o speranță în vindecarea amiloidozei ereditare

Potrivit Asociației de Genetică și Medicină Personalizată (AGMP), cercetătorii britanici și din Noua Zeelandă au injectat pentru prima dată CRISPR în sângele persoanelor cu amiloidoză ereditară și au arătat că poate diminua simptomele bolii.

Rezultatele studiului clinic de fază I, care explorează siguranța și efectele farmacodinamice ale unei noi terapii de editare genică in vivo, bazată pe tehnologia CRISPR-Cas9, au fost publicate în revista NEJM.

În acest studiu, patru bărbați și două femei cu amiloidoză transtiretină au fost injectați cu această terapie. Terapia constă în injectarea unei particule lipidice care transportă două molecule ARN. Primul ARN codifică proteina Cas și al doilea codifică ARN-ul de ghidare care vizează gena defectă TTR.

După 28 de zile, cercetătorii au descoperit la cei cărora li s-a administrat doza mai mare, de 0,3 mg pe kilogram față de doza mai mică de 0,1mg/kg, o scădere durabilă cu 80-96% a nivelurilor de TTR. Astfel această terapie este cel puțin la fel de eficientă sau chiar mai eficientă decât abordarea cu inhibitorul sintezei proteinelor TTR, patisiran, unde se obține o medie de 81%.

Neurologul David Adams de la Universitatea Paris-Saclay a afirmat: „Ar putea fi primul tratament curativ pentru această boală ereditară invalidantă și care pune viața în pericol.”

Amiloidoza ereditară afectează mai puțin de 50.000 de oameni la nivel mondial

Amiloidoza ereditară (hATTR) poate fi cauzată de peste 100 de mutații patogene diferite în gena TTR. Această formă afectează aproximativ 50.000 de indivizi din întreaga lume și are un model autozomal dominant de moștenire.

Amiloidoza ATTR este progresivă și, în cele din urmă, duce la deces într-o medie de 2-6 ani după diagnostic. Terapiile actuale se bazează pe reducerea formării de amiloid, prin stabilizarea formei tetramerice a TTR sau prin inhibarea sintezei proteinelor TTR. Aceste terapii produc ameliorarea simptomelor și prelungesc supraviețuirea. Pentru aceasta, este necesară o administrare a terapiei pe termen lung pentru a se menține efectele.

Terapia care folosește tehnologia de editare a genei CRISPR / Cas9 este derivată dintr-un mecanism de apărare bacteriană și permite ca regiuni specifice de ADN să fie adăugate, îndepărtate sau editate într-o genă. Acest lucru se întamplă cu ajutorul unei proteine numită Cas, cu rol de „foarfecă a lanțului de ADN” și a unei molecule de ARN de ghidaj, care este o replică perfectă a secvenței de ADN defect care trebuie modificată.

Ajuns în nucleul celulei targetate cu ajutorul unei nanoparticule lipidice, cuplul de ARN de ghidaj și proteină Cas scanează lanțurile ADN pentru a detecta fragmentul de ADN complementar de care se atașează ARN și care este apoi clivat de proteina Cas. Ulterior ADN este reparat prin corectarea genei.

Cu această abordare terapeutică, ar putea dura luni până ce simptomele pacienților se diminuează și au fost raportate câteva efecte secundare pe termen scurt. În plus, pot apărea și alte efecte secundare pe termen lung încă necunoscute, din cauza unor efecte CRISPR manifestate în alte regiuni față de ținta vizată.

Cu toate acestea, abordarea ARNm pe bază de lipide este mai sigură decât utilizarea vectorilor virali. În general, acest studiu deschide calea pentru tratarea altor boli utilizând tehnologia CRISPR, fie prin eliminarea genei (gene knockout), fie în cele din urmă prin modificarea genei.

Surse:

https://rarediseases.org/rare-diseases/amyloidosis/

https://www.cancer.net/cancer-types/amyloidosis/introduction

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2107454?query=featured_home

https://medlineplus.gov/genetics/understanding/genomicresearch/genomeediting/

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/amyloidosis/symptoms-causes/syc-20353178

https://agmp.ro/crispr-injectat-in-sange-trateaza-bolile-genetice/

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Ce este atașamentul și cum îți influențează viața