Ai născut prin cezariană? Ai un risc mai mare să dezvolți această boală care se manifestă prin menstruație abundentă cu cheaguri și anemie

Adenomioza este o afecțiune a sistemului reproducător feminin, care se manifestă prin îngroșarea și mărirea uterului ca urmare a creșterii țesutului endometrial în interiorul stratului muscular al uterului (miometru).

A nu se confunda cu endometrioza, care apare atunci când mucoasa endometrială crește în afara uterului! Persoanele cu adenomioză, însă pot avea sau pot dezvolta endometrioză. Foarte multe femei nu știu că au adenomioză, deoarece această afecțiune nu provoacă întotdeauna simptome.

Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, ne spune care sunt simptomele și cauzele adenomiozei și detaliază opțiunile de tratamente pentru această afecțiune.

Recomandări

Analiza pe care trebuie să o facă toate femeile care și-au început viața sexuală. Nu doare…

Boala care te împiedică să rămâi gravidă. De vină e sexul fără prezervativ sau, în unele…

Nașterea prin cezariană, un factor de risc în apariția adenomiozei

Cauza exactă a adenomiozei nu este cunoscută, dar există mai multe teorii care includ:

• creșterea invazivă a celulelor endometriale în mușchiul uterin, cauzată de practicarea unei incizii în uter (în timpul unor intervenții chirurgicale cum ar fi o naștere prin cezariană sau îndepărtarea unui fibrom) ori chiar în timpul funcționării normale a uterului;
• inflamația uterină care apare după naștere (aceasta poate rupe granițele obișnuite ale celulelor care căptușesc uterul);
• țesuturile suplimentare din peretele uterin, care sunt prezente înainte de naștere, dar cresc la vârsta adultă).

Există o serie de factori care expun unele femei la un risc mai mare de a suferi de această afecțiune. În primul rând vorbim de vârstă. Cele mai multe cazuri sunt diagnosticate între 30 și 40 de ani, numărul lor fiind semnificativ mai mic la adolescente și la femeile cu vârste peste 50 de ani.

De asemenea, nașterea prin cezariană este un alt factor de risc, la fel și unele medicamente folosite în tratamentul cancerului de sân.

Ce semne dă adenomioza și cum se stabilește diagnosticul

„Ciudățenia” acestei afecțiuni este aceea că simptomele pot lipsi, dar pot fi și de la ușoare până la severe.

Cele mai frecvente sunt sângerările menstruale abundente (menoragie), dureroase (dismenoree) sau prelungite, eliminarea de cheaguri în timpul sângerării menstruale, dureri pelvine, durere în timpul actului sexual (dispareunie) și infertilitate, explică dr. Vythoulkas.

Adenomioza este de obicei diagnosticată pe baza simptomelor (dacă există), a examenului pelvin și a unor investigații paraclinice.

În timpul examenului pelvin medicul poate constata că uterul a devenit mai mare, mai moale și mai dureros la palpare. În unele cazuri, persoanele cu adenomioză pot avea un uter care este dublu sau triplu față de dimensiunea normală.

Pentru confirmarea diagnosticului se poate recomanda efectuarea unei ecografii transvaginale sau a unui RMN, care vor evidenția mărirea uterului și îngroșarea acestuia în anumite zone.

Biopsia se va putea realiza numai după o histerectomie (îndepărtarea chirurgicală a uterului), având în vedere că țesutul crește în interiorul uterului, explică medicul.

Cum se tratează anenomioza

Deoarece estrogenul (hormonul feminin) este cel care favorizează creșterea țesutului endometrial, după menopauză simptomele de adenomioză adesea dispar. Între timp, însă, pentru ameliorarea durerii și a sângerărilor abundente, va fi nevoie de administrarea unor tratamente.

Pentru ușurarea crampelor menstruale se recomandă antiinflamatoarele nesteroidiene. Medicul ar putea prescrie administrarea acestora cu două-trei zile înainte de începerea menstruației și continuarea tratamentului în timpul acesteia.

Un alt tratament este cel pe bază de contraceptive hormonale (pilule, injecții, dispozitive intrauterine), acestea având capacitatea de a reduce simptomele neplăcute care însoțesc afecțiunea.

Se mai poate practica ablația endometrială, o procedură ambulatorie cu un timp scurt de recuperare care implică tehnici de îndepărtare sau distrugere a endometrului, dar ea poate să nu funcționeze pentru toată lumea, deoarece adenomioza invadează adesea mușchiul mai profund. Este recomandată doar persoanelor care au un copil sau nu intenționează să rămână însărcinate.

O altă procedură minim invazivă este embolizarea arterelor uterine, împiedicând alimentarea cu sânge a zonei afectate, ceea ce duce la micșorarea adenomiomului. Este o procedură utilizată de obicei și pentru trata fibromul uterin.

Histerectomia este o altă opțiune de tratament, însă având în vedere că în aceste condiții femeia nu va mai putea rămâne însărcinată, este o variantă acceptabilă în general pentru cele care sunt deja mame, detaliază dr. Andreas Vythoulkas.

Dacă adenomioza nu este tratată, ea poate duce la complicații precum anemia. Explicația stă în faptul că sângerările menstruale abundente privează organismul de un număr corespunzător de globule roșii, bogate în fier.