Cariile și bolile cardiovasculare – care este legătura?

23.03.2021 | Redactia CSID
Cariile și bolile cardiovasculare – care este legătura?

Cariile și bolile cardiovasculare – care este legătura între dinte și inimă? Explică dr. Lorelei Nassar, medic specialist în implantologie.

Au, măseaua… vai, inima! Nu ți-e clar ce te supără? Sunt implicate amândouă! Poate că știi deja că sănătatea dentară afectează sănătatea generală. În special, există o legătură puternică între sănătatea dentară și bolile de inimă.

O persoană care suferă de probleme dentare, de gingie și parodontale are, de fapt, o probabilitate de două ori mai mare să dezvolte o boală cardiacă decât o persoană cu gingii sănătoase.

 

Cariile și bolile cardiovasculare – legătura între dinte și inimă

Sursa problemelor sunt bacteriile prezente în cavitatea noastră orală. Puține persoane știu că unii dintre microbii care trăiesc în mod normal în gură, și în stare de sănătate sunt echilibrați de alți microbi, enzimele din salivă și alți factori, ajung repede la inimă atunci când acest echilibru e stricat.

Cu alte cuvinte, endocardul (învelișul inimii) are o capacitate de a atrage microbii care se află în pungile parodontale. Atunci când igiena orală corectă nu este efectuată acasă și nu se efectuează controale periodice la dentist și nici ședințe de igienă profesională, gura noastră este supusă acumulării de plăci și tartru, cu creșterea florei bacteriene, precum și a cariilor dentare și a problemelor gingivale.

Bacteriile din gură au potențialul de a se răspândi prin sânge, din gură către alte părți ale corpului. Și, când ajung la inimă, pot provoca inflamații și probleme precum endocardita (o infecție care pune viața în pericol în partea internă a mușchiului cardiac), ateroscleroza și infarctul.

Dacă o persoană are carii, este bine să meargă la medic imediat ce apar simptome ca: febră, frisoane, dureri articulare și musculare, oboseală extremă, transpirații nocturne, respirație scurtă, durere continuă la respirație, umflarea picioarelor, a mâinilor și a abdomenului, pierderea în greutate, sânge în urină, pete roșii sau violete pe piele, sfătuiește dr. Lorelei Nassar, medic specialist în implantologie.

Cine este cel mai expus riscului de a dezvolta o boală cardiacă?

Pacienții cu cel mai mare risc de a dezvolta probleme similare sunt cei cu gingivită cronică și parodontoză, dar și cei care nu respectă igiena orală atentă zilnică.

Studii specifice relevă posibilitatea unei asocieri între parodontită și boli cardiovasculare. Potrivit unei teorii, proteinele și bacteriile inflamatorii găsite pe țesutul parodontal trec în sistemul cardiovascular și declanșează diverse efecte în sistemul cardiovascular.

Un studiu realizat în urmă cu câțiva ani a analizat prezența bacteriilor care cauzează parodontită și îngroșarea pereților vaselor de sânge tipice bolilor de inimă. După examinarea probelor prelevate de la peste 650 de subiecți, cercetătorii au identificat o corelație între îngroșarea crescută a pereților vaselor de sânge și prezența bacteriei plăcii dentare responsabile de parodontită.

Așadar, trebuie acordată o atenție sporită curățării dinților și verificată starea de sănătate a gingiilor.

Dacă acestea sunt adesea umflate sau dureroase, dacă sângerează chiar ocazional, în timpul meselor sau când îți speli dinții, dacă ai respirație urât mirositoare sau un gust ciudat în gură, dacă ai dureri de dinți sau dacă observi simptome mai tulburătoare, cum ar fi puroi sau dinți care se mișcă, nu ezita să te prezinți la un control stomatologic, recomandă dr. Nassar.

Parodontoza și pericolul ascuns care pândește inima

Parodontoza este una dintre bolile cele mai răspândite și despre care puțini pacienți știu că o au, pentru simplul motiv că e o boală fără durere, și deseori și fără niciun alt simptom. Practic, este o boală „absentă” de multe ori.

Prin urmare, poate fi neglijată cu ușurință, pentru că nu băgăm de seamă că ceva patologic se întâmplă și, astfel, boala  progresează  nestingherită.

De altfel, durerea e semnul corpului către creier, către noi, că ceva e în neregulă. Astfel încât, dacă nu  în mod regulat,  dacă nu apelăm la consultații periodice și detartraj regulat, nu știm că avem această boală. Se poate întâmpla să constatăm brusc că se mișcă un dinte, iar atunci e prea târziu, adaugă dr. Nassar.

Semne ale parodontozei. Cum o recunoști?

Manifestările parodontozei sunt multiple, de la cele mai simple (sângerarea gingivală), până la cele mai grave (mobilitatea dentară ce impune deseori extracții multiple și lasă în urmă distrugeri mari ale osului maxilar).

Uneori poate fi identificată printr-un miros neplăcut în gură (halitoza). Alteori prin roșeața gingivală și sângerare la periaj, sau tumefierea  gingivală pe alocuri sau generalizat. În alte cazuri, putem observa pur și simplu că dinții și-au modificat poziția, și mergem intrigați la dentist, care constată că boala parodontală de care suferim e deja avansată și a produs retragerea osului și migrarea dinților, punctează specialistul.

Ce e de făcut? Cum combați parodontoza și o eventuală boală de inimă?

Toate acestea pot fi împiedicate prin control periodic, deoarece noi singuri nu ne verificăm zilnic gura în fața oglinzii, să aflăm ce se mai întâmplă cu dinții noștri, chiar dacă ne facem ritualul igienic cu foarte multă conștiinciozitate.

Deci prima recomandare: consultația la fiecare 6 luni sau un an, cu o radiografie panoramică. De ce este nevoie de radiografie? Medicul ne lămurește

Pentru că doar cu ajutorul acesteia se poate observa nivelul osului maxilar și eventualele pungi parodontale (acele șănțulețe adâncite dintre dinte și gingie, în care se acumulează microbi și toxine de microbi, care distrug ligamentele de susținere ale dintelui și osului dimprejur, ne lămurește dr. Lorelei Nassar.

Dar prima, cea mai importantă și cea mai eficientă măsură, este prevenția.

Aceasta se realizează de către noi în mod conștient, prin măsuri de igienă corecte: periaj corect de 2-3 ori pe zi, folosirea unei ape de gură antimicrobiană, control la medicul stomatolog cu radiografie de 2 ori pe an, detartraj de 2 ori pe an și, în cazul unei ușoare afectări parodontale, de 4 ori pe an, folosirea dușului bucal și/sau a aței dentare. Toate acestea sunt măsuri simple, necostisitoare, care ne salvează sănătatea la timp.

A doua măsură: igienizare periodică.

Oricât am fi de ocupați, și orice fel de igienă am avea, absolut perfect menținută, cu tehnologie de ultimă oră/periuțe electrice și altele, detartrajul și periajul profesional în mod periodic sunt absolut obligatorii. Pentru că sunt  foarte multe nișe de retenție, în care periuța nu e suficient de eficientă, și se acumulează tartru și placă bacteriană chiar și sub gingie.

Cariile și bolile cardiovasculare
Dr. Lorelei Nassar, medic specialist în implantologie
Cel mai nou articol Video: