Spirulina: beneficii, mod de administrare și contraindicații

Denumire științifică: Arthrospira platensis
Denumire populară: Spirulina
Spirulina: beneficii, mod de administrare și contraindicații

Ce este spirulina

Spirulina este o microalgă de culoare verde-albăstrie, una dintre cele mai vechi forme de viaţă de pe Pământ, care a ajutat la producerea oxigenului timp de milioane de ani, astfel încât alte forme de viaţă să poată apărea. Caracterizată ca fiind un „superaliment“, spirulina este atât de bogată în nutrienţi încât o dietă bazată pe apă şi pe această algă poate să susţină buna funcţionare a organismului.

La început, spirulina se găsea în lacurile alcaline calde din Africa şi din America Centrală şi de Sud, fiind consumată, printre alte popoare, de către azteci, care i-au confirmat siguranţa alimentară şi efectele benefice asupra organismului timp de secole. Numele provine de la forma spiralată a algei, fiind specifică lacurilor cu apă dulce, deşi poate să fie întâlnită şi în izvoarele cu apă sărată.

Odată recoltată, este transformată într-o pastă densă, apoi este lăsată se se întărească, după care este pisată, ca în final să fie comercializată sub formă de capsule sau pudră.

Ce conține această algă

Chiar dacă unii reclamă gustul neplăcut, spirulina înglobează în proporţie de 60-70% proteine pure, adică mai mult decât poate să conţine carnea de vită sau de pui. Aceasta înseamnă că are toţi cei opt aminoacizi esenţiali (izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul şi valina) care pot să menţină o stare de sănătate optimă.

Printre ceilalţi nutrienţi valoroşi pe care îi conţine se numără: acid gama-linoleic, care reduce colesterolul rău LDL (lipoproteine de joasă densitate n.r.) şi previne apariţia bolilor de cardiovasculare, ficocianina, substanţă care inhibă formarea cancerului de colon, un nivel de cinci ori mai mare de beta-caroten decât morcovii şi de 40 de ori mai mare decât spanacul, acid arahidonic, vitamina B12, fier, clorofilă şi acizi nucleici ARN şi ADN.

Pe lângă vitamina B12, spirulina mai conţine vitaminele D, E, K, calciu, crom, cupru, iod, magneziu, fosfor, potasiu, seleniu şi zinc.

Valorile nutriționale ale spirulinei

Conform Departamentului pentru Agricultură din Statele Unite, 7 grame de pudră de spirulină (o lingură) conțin:

  • 20,3 calorii;
  • 4,02 g de proteine;
  • 1,67 g carbohidrați;
  • 0.54 g grăsime;
  • 8,4 milligrame de calciu;
  • 2 milligrame de fier;
  • 13,6 milligrame de magneziu;
  • 8,26 milligrame de fosfor;
  • 95,2 milligrame de potasiu;
  • 73,5 milligrame de sodiu;
  • 0,7  milligrame de vitamina C

Spirulina: ce beneficii are

Spirulina are numeroase beneficii pentru sănătate:

  • are un conţinut ridicat de acid linoleic care ajută la formarea prostaglandinelor, cu rol în reglarea tensiunii arteriale, prevenirea şi ameliorarea diverselor procese inflamatorii;
  • enzimele conţinute în spirulină accentuează vindecarea traumatismelor şi metabolismul pielii;
  • clorofila are efect dezinfectant, regenerant;
  • anumite substanţe conţinute în alge, cum este polioza, diminuează efectele nocive ale radiaţiilor asupra celulelor, accelerează înmulţirea celulelor măduvei osoase şi cresc imunitatea organismului;
  • spirulina are efect anticancerigen, antioxidant şi întârzie apariţi fenomenului de îmbătrânire.

Spirulina poate stimula slăbirea

Administrată cu o jumătate de oră înainte de masă, spirulina reduce pofta de mâncare, ajutând la reducerea greutăţii corporale și la combaterea obezității.Un studiu din 2020 a arătat că spirulina poate contribui la slăbire prin reducerea indexului de masă corporală, a procentului de grăsime, a circumferinței taliei, apetitului și nivelului de grăsimi din sânge. Un efect al spirulinei ar fi acela că poate reduce absorbția grăsimilor la nivelul intestinului subțire. Însă e nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma aceste beneficii în ceea ce privește slăbirea.

Un alt mecanism prin care spirulina poate contribui la slăbire este acela de stimulare a metabolismului. Un studiu de mică amploare, făcut pe pacienți cu steatoză hepatică, a arătat că administrarea a 6 g de spirulină pe o anumită perioadă de timp a dus la îmbunătățirea metabolismului și la slăbire. Este nevoie însă de cercetări suplimentare pentru a vedea dacă și persoanele fără steatoză hepatică non-alcoolică se pot bucura de aceste beneficii.

Spirulina poate contribui și la sănătatea microbiomului, totalitatea bacteriilor din organism: un studiu efectuat pe cobai a arătat că spirulina poate contribui la menținerea bacteriilor sănătoase pe parcursul procesului de îmbătrânire. O bună sănătate și un bun echilibru ale microbiomului intestinal sunt asociate cu o stare generală bună de sănătate.

Ajută imunitatea

Spirulina fortifică, creşte rezistenţa şi stimulează sistemul de apărare al organismului, încetineşte creşterea şi înmulţirea bacteriilor, având efect bactericid, bacteriostatic. În plus, asigură profilaxia bolilor infecţioase, detoxifică, accelerează procesul natural de purificare şi eliminare a toxinelor.

Scade colesterolul și glicemia

Conform unui studiu din 2016, spirulina ar putea contribui la scăderea nivelului seric al lipidelor totale şi al colesterolului. Practic, suplimentele cu spirulină ar putea reduce valoarea componentei LDl, colesterolul rău, și ar putea crește nivelul colesterolul bun, HDL. Un alt studiu a arătat faptul că administrarea a 1 g de spirulină pe zi ar putea reduce colesterolul în 3 luni.

De asemenea, un alt studiu a arătat că spirulina poate combate bolile cronice inflamatorii, ceea ce poate duce la reducerea tesniunii arteriale crescute.

În ceea ce privește glicemia, un studiu din 2018 a pus în evidență faptul că spirulina ar putea contribui la scăderea nivelului glicemiei în perioada de fasting.

Spirulina este favorabilă sănătății glandei tiroide

Datorită conţinutului crescut în iod, spirulina contribuie la funcţionarea optimă a glandei tiroide, reglând procesele metabolice şi unele cazuri de hipofuncţie tiroidiană.

Combate anemia

Algele conţin fier, de aceea reprezintă o sursă naturală de suplimentare a fierului în organism, în special pentru copii şi bătrâni la care deficienţa poate provoca perturbări asupra organismului. Cu alte cuvinte, spirulina are efec antianemic.

Susține organismul în perioada de creștere

Spirulina regenerează organismul prin bogatul său conţinut în nutrienţi naturali, compensează deficienţele cauzate de dieta dezechilibrată și este o sursă valoroasă de aminoacizi esenţiali, necesari dezvoltării organismului aflat în perioada de creştere şi dezvoltare.

Este recomandată vegetarienilor

Spirulina este suplimentul ideal pentru regimurile lacto-vegetariene, proteinele uşor asimilabile asigurând tot necesarul de aminoacizi esenţiali.

Spirulina este un aliat al vederii și sănătății ochilor

Spirulina este bogată şi în betacaroten care, odată ajuns în organism, este transformat în vitamina A, element esenţial pentru sănătatea dinţilor, oaselor, membranelor mucoase şi pentru o vedere bună.

Sănătatea pielii este vizibil îmbunătățită atunci când consumăm spirulină. Pe lângă conținutul crescut de minerale și nutrienți, proprietățile antioxidante ajută la reducerea acneei și repararea celulară. De asemenea, spirulina ajută la creșterea metabolismului pielii, ceea ce înseamnă că se vindecă mai repede și previne răspândirea bacteriilor. În plus, protejează bariera protectoare a pielii și previne lipsa hidratării.

Spirulina are o mare putere de penetrare la nivelul pielii, având efect de calmare, regenerare, împrospătare, netezire a ridurilor, reducând porii dilataţi, eliminând petele şi iritaţiile pielii. Folosirea periodică a spirulinei redă tinereţea şi prospeţimea tenului.

Cremele pe bază de spirulină sunt indicate pentru pielea sensibilă la vânt şi la frig și se aplică pe zonele expuse înainte de a ieşi afară.

Crema nu se dă în strat foarte gros, ci trebuie să fie lăsată să intre progresiv în piele, pentru ca principiile active din spirulină să îşi exercite efectul protector.

De asemenea, cremele cu spirulină sunt recomandate pentru pielea îmbătrânită prematur. Tratamentul se face de 2-4 ori pe săptămână, după un duş cald, pentru a fi îndepărtate celulele moarte, așa încât spirulina să îşi poată face efectul. Cremele cu spirulina cresc elasticitatea pielii şi accelerează procesele de regenerare la acest nivel.

Cea mai bună spirulină de pe piață

Denumirile sub care această algă se găsește pe piață sunt „spirulina”, “spirulina platensis” sau  „Arthrospira platensis”. Pentru ca un supliment cu spirulină să fie de calitate, este nevoie ca acesta să îndeplinească niște criterii. Astfel, în compoziția tabletelor, trebuie să se regăsească un procent de cel puțin 98 la sută spirulină. În cazul în care se cumpără o pudră de spirulină, procentul acesteia ar trebui să fie de 100 la sută. Cea mai bună spirulină de pe piață nu trebuie să conțină aditivi sau conservanți și trebuie să fie de culoare verde mată. Atenție, există și spirulina albastră, care este extrasă din algele galben-albăstrui de spirulină.

Mirosul spirulinei este unul specific, de alge, dar nu trebuie să fie foarte puternic. Un miros puternic indică un nivel crescut de oxidare a produsului. Dacă se dezolvă în apă, spirulina nu trebuie să se dizolve nici prea repede, nici prea încet. În plus, chiar dacă poate balona, spirulina nu trebuie să creeze un disconfort abdominal extrem de supărător. În caz contrar, produsul este de proastă calitate sau degradat.

Cum se administrează: doza zilnică

Spirulina se ia prin aadministrarea a 1-2 tablete (500 mg) zilnic sau conform recomandărilor medicului.

Ce contraindicaţii are

Ideal ar fi ca orice supliment alimentar să se ia la recomandarea medicului. Este bine să nu se depăşească dozele recomandate şi să se înceapă tratamentul treptat pentru a se evita efectele nedorite ale detoxifierii bruşte (tulburări gastro-intestinale, dureri de cap).

Dacă în general se consideră a fi un aliment care poate fi consumat în siguranţă, calitatea sa, în schimb, poate avea un impact foarte mare asupra sănătăţii. Dacă aceasta este crescută și obținută în condiţii nesigure, poate conţine un nivel ridicat de toxine, dăunătoare pentru ficat. Astfel, spirulina poate avea următoarele efecte adverse:

  • Înrăutăţeşte fenilcetonuria. Fenilcetonuria este o boală genetică gravă care este determinată de o tulburare care nu permite metabolizarea aminoacidului fenilalaninei, prezentă în alimente. Persoanele care suferă de această afecţiune şi consumă spirulină vor avea simptome precum convulsii, hiperactivitate şi incapacitate analitică.
  • Exacerbează simptomele bolilor autoimune. O boală autoimună apare atunci când sistemul imunitar atacă ţesuturile sănătoase din corp cauzând inflamaţii şi deteriorări ale organelor. Artrita, astmul, parodontita, vitiligo, diabetul de tip II, scleroza multiplă, psoriazisul şi anemia sunt doar câteva dintre bolile autoimune. În fond, spirulina este un corp străin şi, odată consumată, organismul exagerează şi amplifică activitatea sistemului imunitar. Astfel, simptomele sunt exacerbate de o boală deja existenţă sau dă naştere unei inflamaţii severe.
  • Riscul toxicităţii cu metale grele. Diferite varietăţi de spirulină care sunt produse în cadre nefavorabile sunt deseori infestate cu metale grele precum mercur, cadmiu, arsenic şi plumb. Consumul de durată a spirulinei care provine din astfel de medii poate duce la afectarea organelor vitale precum rinichii sau ficatul. Spre deosebire de adulţi, copiii sunt predispuşi riscului de a dezvolta complicaţii fatale în urma otrăvirii cu metale grele de la spirulina contaminată.
  • Cauzează boli renale. Corpul nostru produce o cantitate semnificativă de amoniac atunci când metabolizează proteina din spirulină care, ulterior, se transformă în uree. Astfel, se pune presiune asupra rinichilor să elimine o cantitate mare de uree din sânge, unele persoane având risc de a face insuficienţă renală. Ba chiar unele persoane tind să dezvolte pietre la rinichi în urma unei concetraţii mari de uree în sistemul renal.
  • Declanşează edemul şi fluctuaţiile de greutate. Spirulina este un pachet întreg de vitamine, proteine şi minerale. Persoanele ale căror funcţii renale sunt compromise nu vor fi în măsură să elimine componentele nenecesare din sânge. Unul dintre cele mai abundente minerale care se regăseşte în spirulină este iodul. Deşi pe de-o parte este bine să ne luăm necesarul de iod din spirulină, pe de altă parte, poate afecta glanda tiroidă şi paratiroidă. Excesul de nutrienţi din sânge, alături de iod, poate duce la retenţia fluidelor, dezechilibrul de calciu, fosfat şi absorbţia de iod. Astfel, pot apărea fluctuaţiile de greutate şi bolile cardiovasculare.
  • Disconfort digestiv şi stări de greaţă. Consumul de spirulină poate duce la flatulenţă, cauzând astfel crampele abdominale, greaţa şi anafilaxia, în special în cazul persoanelor care o consumă pentru prima oară. Anumite tipuri de spirulină pot fi contaminate cu toxine produse de această algă care ridică probleme gastrice serioase, precum deshidratare acută şi indigestia.
  • Nu se recomandă consumul în cazul gravidelor sau a femeilor care alăptează. Nu este atât de studiată siguranţa consumului spirulinei în cazul femeilor însărcinate sau a celor care alăptează. Tocmai de aceea, este recomandată evitarea acestui supliment. Dacă o femeie însărcinată consumă spirulină, trebuie să se afle sub supraveghere medicală.

Nou-născuţii şi copiii mai mici de 3 ani nu trebuie să primească spirulină, deoarece pot dezvolta rapid alergii şi reacţii fatale.

Persoanele care suferă de hipertiroidie ( având ca rezultat un exces de iod în organism ) trebuie să consume alge sub formă de tablete numai la recomandarea medicului şi doar sub strictă supraveghere.

 

Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le completează. Gândul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.

Beatrice Osanu
Beatrice Osanu
Beatrice Osanu este unul dintre oamenii “Ce se întâmplă, doctore?” care a asistat la naşterea emisiunii în 2002 şi a revistei în 2005. În anii care au trecut de atunci, a cunoscut sute de medici, nutriţionişti, antrenori de fitness şi psihologi, dar şi celebrităţi care au inspirat-o, ... citește mai mult
Paula Rotaru
Paula Rotaru
Senior Editor, [email protected] S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați ... citește mai mult
Vezi Plante medicinale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Horoscop februarie 2023. Zodia determinată să facă o diferență!