Inul (Linum usitatissimum)

Denumire științifică: Linum usitatissimum
Denumire populară: In, In De Fuior, In De Samanta
Inul (Linum usitatissimum)

Descriere

Inul este o plantă medicinală anuală  folosită încă din Antichitate. Rădăcina este pivotantă, de culoare albă, lungă şi subţire şi puternic ramificată. Tulpina este erectă şi poate ajunge la o înălţime de un metru, iar în vârf este situată umbrela de flori.
Florile au cinci petale şi sunt de obicei de culoare albastră, iar uneori de culoare albă. Fructul este o capsulă sferică, împărţită în 10 compartimente, fiecare conţinând seminţe lucioase, alungite şi plate, de culoare maro.

Inul este originar din regiunile Mediteranei, Crimeei, Caucazului şi Asiei Mici iar astăzi poate fi întâlnit în culturi în Europa Centrală, Belgia, Olanda, în estul Rusiei, Egipt,  Algeria, estul Indiei şi America de Nord.

Perioada de înflorire a inului este iunie-iulie, iar recoltarea se face în luna august, de îndată ce tulpina începe să devină gălbuie.

În scop fitoterapeutic şi dietetic se utilizează seminţele.

Seminţe de in – Compoziţie

Inul conţine  glucide, celuloză, proteine, săruri de potasiu şi magneziu, ulei, vitamine E, F, mucilagii, acid galacturonic, ramnoză, galactoză, xiloză, arabinoză, lipide formate din acizi graşi mononesaturaţi (acid oleic) şi polinesaturaţi (acid linoleic şi linolenic) şi glicozide cianozidice.

Seminţe de in – Acţiune

Inul are acţiune emolientă (protectoare la nivelul mucoaselor tubului digestiv, gastrică şi intestinală, fiind eficient în caz de gastrite, enterite), laxativă datorită mucilagiilor şi fibrelor celulozice pe care le conţine, antihelmintică, antiinflamatorie, antitusivă, antihemoroidală, combate hipovitaminoza F, scade colesterolul şi trigliceridele, reduce riscul de infarct miocardic.

Seminţe de in – Indicaţii terapeutice

Seminţele de in sunt uşor laxative, fiind folosite pentru tratarea pe termen lung a constipaţiei şi a bolilor colonului. Acestea conţin mucilagiu, ce căptuşeşte şi calmează mucoasele iritate ale sistemului digestiv.

Decoctul de seminţe de in, la care se adaugă zeamă de lămâie, are efect în tratamentul litiazei renale, mai ales când este însoţită de dureri foarte mari.

Fitoestrogenii din seminţe au efecte benefice asupra cancerului de sân şi de colon.

În caz de colită sau enterocolită, constipaţie, inflamatii ale rinichilor şi vezicii urinare se recomandă un decoct de seminţe de in. Seara, se pune la macerat o lingură de seminte de in într-un sfert de litru de apă, dimineaţa se fierbe puţin după care se înghite pe stomacul gol. Se repetă operaţia mai multe zile la rând.

În caz de noduli sau hemoroizi, se aplică comprese cu decoct de seminţe de in şi muşeţel, învelite într-un prosop sau într-un săculeţ.

Amestecul de ulei de in şi apă de var, în cantităţi egale, poate fi folosit ca pansament pentru arsuri.

Ceaiul de seminţe de in este un bun emolient în caz de tuse, având de asemenea şi un uşor efect laxativ. Acesta reprezintă de asemenea o excelentă cură împotriva gutei, reumatismului, catarului, tusei, inflamaţiilor, febrei, afecţiunilor şi litiazei urinare.

Furunculele pot fi tratate aplicând pe ele un săculeţ de ceai fierbinte de seminţe de in, sau acest ceai în amestec cu gălbenele şi coada calului.

Administrare:

Semintele de in ingerate întregi sunt indicate persoanelor supraponderale, obeze, datorită conţinutului energetic considerabil al uleiului gras (100gr. seminte = 470 Kcal). Acestea sunt, de asemenea,  eficiente în tratamentul dispepsiei şi constipatiei.

Uleiul de in obţinut prin presare la rece scade colesterolul şi trigliceridele, combate hipovitaminoza F, datorită fitohormonilor pe care îi conţine reduce simptomele sindromului premenstrual şi fenomenele care însoţesc menopauza.

În uz extern se poate aplica pe arsuri, psoriazis, lupus eritematos.

Făina din seminţe de in  se poate folosi pentru obţinerea unei paste din amestecul cu apă, care se aplică pe piele sub formă de cataplasmp, şi care drenează colecţiile purulente la nivelul pielii, datorită continutului in fitoestrogeni şi principii antiinflamatorii este eficienta în tratarea acneei, furunculelor, abceselor.

 

Seminţe de in – Precauţii şi contraindicaţii

Nu se consumă seminţe întregi în caz de strictură esofagiană, obstrucţie gastrointestinală, hemoragii ale tubului digestiv.

Făina de in nu se administrează intern deoarece conţine glicozizi toxici.

Inul nu se administrează concomitent cu produse farmaceutice laxative sau purgative deoarece mucilagiile din acesta pot interacţiona ducând la iritaţii digestive.

Seminţele de in sunt contraindicate în sarcină, alăptare sau cancer de prostată.

Informațiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu înlocuiesc tratamentele medicale, ci le completează. Gândul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereușită vreunui tratament. Informațiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "așa cum sunt" fără garanții de nici un fel. CSID nu furnizează sfaturi medicale similare celor pe care le puteți primi de la medicii care efectuează consultația si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu își propune să înlocuiască consultul medical de specialitate, informația prezentata pe acest site are un caracter informativ.

Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Vezi Plante medicinale în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Biorezonanța Asyra: cum funcționează și ce beneficii are