Gândirea negativă poate dăuna grav sănătăţii psihice

Persoanele care au o gândire negativă, fatalistă sunt mai expuse riscului de dezvoltare a demenţei, arată un nou studiu.
12.07.2020 | Autor: Paula Rotaru
Gândirea negativă poate dăuna grav sănătăţii psihice

Un studiu recent arată că gândirea negativă ar putea accelera declinul cognitiv asociat demenţei, boală neurodegenerativă de care suferă peste 50 de milioane de oameni la nivel mondial. Demenţa nu beneficiază de un tratament, însă aproximativ o treime din cazuri ar putea fi prevenite sau măcar întârziate în evoluţie, susţin specialiştii, dacă oamenii ar acorda atenţie factorilor de risc şi ar încerca să îşi schimbe stilul de viaţă.


Cercetările actuale arată că moştenirea genetică, hipertensiunea şi fumatul sunt cauzele principale ale instalării demenţei.

Un factor de risc mai puţin cunoscut este însă reprezentat de tulburările emoţionale. Studiile au arătat că depresia, anxietatea şi stresul posttraumatic sunt factori ce pot creşte riscul de demenţă la bătrâneţe.

Boala Alzheimer, favorizată de gândirea negativă

O cercetare publicată recent relevă că şi gândirea negativă experimentată pe termen lung este asociată cu un risc mult mai crescut de dezvoltare a bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă.

Cei care au o gândire negativă sunt mereu îngrijoraţi cu privire la viitor sau măcinaţi pe interior de trecutul lor. Acest lucru favorizează secreţia excesivă de cortizol, hormonul stresului, şi acumularea de proteine tau şi plăci de amiloid la nivelul creierului, crescând riscul de Alzheimer.

Cercetarea a inclus 292 de participanţi cu vârsta peste 55 de ani. Oamenii de ştiinţă au evaluat funcţia cognitivă a subiecţilor prin teste de memorare, atenţie, limbaj şi orientare spaţială.

De asemenea, au examinat nivelul de proteine tau şi depozitele de amiloid de la nivelul creierului prin tomografie computerizată.

Astfel, savanţii au observat că persoanele cu gândire negativă suferă un declin cognitiv accelerat cu aproximativ 4 ani şi prezintă un nivel crescut de proteine tau, principalul indicator al bolii Alzheimer. În schimb, persoanele optimiste prezintă un risc mai mic de dezvoltare a demenţei şi sunt, în general, mai sănătoase.

Din fericire, atitudinea negativistă poate fi corectată prin terapie cognitiv-comportamentală sau mindfulness, dar pacientul trebuie mai întâi să conştientizeze că are o problemă şi să ceară ajutor de specialitate.

Mişcarea zilnică, renunţarea la fumat, dieta echilibrată, odihna şi socializarea sunt principalele metode prin care poate fi redus riscul de demenţă.

Studiul privind gândirea negativă şi riscul de Alzheimer a fost publicat recent în The Journal of the Alzheimer Association.