Mepivastesin, 30 mg/ml, soluţie injectabilă

Ce este Mepivastesin şi pentru ce se utilizează

Mepivastesin este un anestezic local (medicament care reduce sau suprimă senzaţia de durere, afectând o anumită zonă a corpului). Medicamentul este utilizat pentru anestezia locală (pierderea sensibilităţii sau a senzaţiilor într-o zonă a corpului) în stomatologie.

Mepivastesin este indicat pentru extracţii simple, precum şi pentru carii şi prepararea bontului.

Mepivastesin este destinat în special pacienţilor cărora le este contraindicată utilizarea de medicamente vasoconstrictoare.

Înainte să utilizaţi Mepivastesin

Nu utilizaţi Mepivastesin

• dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la clorhidrat de mepivacaină, la alte anestezice locale de tip amidic sau la oricare dintre celelalte componente ale Mepivastesin;
• dacă aveţi o tulburare severă a sistemului de conducere a impulsurilor nervoase la nivelul inimii (de exemplu bloc AV de grad II sau III, bradicardie pronunţată (bătăi rare ale inimii);
• dacă aveţi insuficienţă cardiacă severă (incapacitate a inimii de a pompa sângele) ;
• dacă aveţi porfirie hepatică (afecţiune la nivelul ficatului) ;
• dacă aveţi epilepsie necontrolată prin tratament;
• dacă aveţi o hipotensiune arterială severă (tensiune arterială foarte mică). Mepivastesin nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub 4 ani.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Mepivastesin

• dacă aveţi o insuficienţă severă a funcţiei rinichilor sau ficatului;
• dacă aveţi angină pectorală (senzaţie de constricţie în piept);
• dacă aveţi ateroscleroză (îngroşare a pereţilor arterelor);
• dacă aveţi o tulburare semnificativă de coagulare a sângelui.

Nu se recomandă injectarea de anestezice locale într-o zonă infectată sau inflamată.

Vă rugăm să ţineţi cont că la pacienţii care utilizează anticoagulante (cum sunt heparină sau acid acetilsalicilic), o puncţie vasculară accidentală în timpul injectării poate determina sângerări severe şi predispoziţia la hemoragie este crescută (vezi punctul „Utilizarea altor medicamente”).

Trebuie evitată injectarea intravasculară greşită (vezi punctul „Cum să utilizaţi Mepivastesin”).

Atenţionare pentru sportivi: Mepivastesin conţine mepivacaină, care poate determina o reacţie pozitivă la testele antidoping.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală sau medicamente pe bază de plante.

După injectarea Mepivastesin, pacienţii care utilizează antiaritmice cum este aprindina, pot prezenta o sumare a reacţiilor adverse.

Efectul toxic sinergic este descris şi pentru analgezice centrale, cloroform, eter şi tiopental.

În timpul tratamentului cu antitrombotice, antiinflamatoare nesteroidiene şi anticoagulante poate creşte riscul hemoragic (vezi şi Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Mepivastesin).

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicul dumneavoastră stomatolog pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Se vrecomandă prudenţă la utilizarea Mepivastesin la gravide. De aceea, spuneţi-i medicul dumneavoastră stomatolog dacă sunteţi gravidă, dacă intenţionaţi să deveniţi gravidă sau dacă alăptaţi.

Dacă, în timpul alăptării este necesară injectarea Mepivastesin, întrerupeţi alăptarea şi o puteţi relua după 24 de ore.

Conducerea vehiculelorşi folosirea utilajelor

La pacienţii susceptibili, injectarea Mepivastesin poate fi urmată de o afectare temporară a capacităţii de reacţie, de exemplu în trafic. Medicul dumneavoastră stomatology trebuie să decidă dacă puteţi conduce vehicule sau manevra utilaje.

Cum să utilizaţi Mepivastesin

Medicamentul este destinat utilizării numai de către medicul stomatolog. Se recomandă următoarele doze:

Trebuie utilizat cel mai mic volum posibil de soluţie care determină o anestezie eficace. Adulţi şi adolescenţi

Doza uzuală este de 1 – 2 ml Mepivastesin, putând creşte în funcţie de tipul intervenţiei (de exemplu în infiltraţii sau pentru blocarea nervilor periferici). Soluţia trebuie injectată lent, cu o viteză de aproximativ 1 ml/minut, după aspiraţie.

Doza maximă recomandată este de 4 mg clorhidrat de mepivacaină/kg, echivalent la 0,133 ml Mepivastesin/kg (fără a depăşi 300 mg).

Copii cu vârsta peste 4 ani (aproximativ 20 kg greutate corporală).

Doza recomandată: cantitatea injectată variază în funcţie de vârsta şi greutatea copilului şi de amploarea intervenţiei chirurgicale. Doza medie este de 0,75 mg/kg = 0,025 ml soluţie mepivacaină/kg.

Doză maximă recomandată: nu trebuie depăşită doza de 3 mg mepivacaină/kg (0,1 ml mepivacaină/kg).

Vârstnici

La pacienţii vârstnici concentraţia plasmatică a mepivacainei poate creşte datorită diminuării metabolizării şi micşorării volumului de distribuţie.

Riscul de acumulare a mepivacainei creşte în special după aplicări repetate (de exemplu reinjectare) sau în insuficienţă renală sau hepatică.

În aceste cazuri, se recomandă scăderea dozei (cantitatea minimă care asigură profunzimea necesară anesteziei).

Doza de Mepivastesin trebuie redusă la pacienţi cu anumite afecţiuni preexistente (angină pectorală, ateroscleroză).

Dacă aţi utilizat mai mult Mepivastesin decât trebuie

Este puţin probabil să primiţi mai mult Mepivastesin decât trebuie, deoarece medicamentul este administrat de personal medical. Cu toate acestea, dacă sunteţi îngrijorat, trebuie să anunţaţi imediat medicul sau asistenta medicală.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, Mepivastesin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţiile adverse rare

• tremurături;
• nistagmus (mişcări involuntare ale ochilor);
• durere de cap;
• nervozitate;
• agitaţie;
• tendinţă de a vorbi mult şi fără rost;
• greaţă;
• efect inotrop negativ;
• tulburări de conducere;
• bătăi rare ale inimii;
• bloc atrio-ventricular;
• aritmii ventriculare;
• tensiune arterială mică;
• respiraţie;
• accelerarea frecvenţei respiraţiei, urmată de oprirea respiraţiei.

Reacţiile adverse foarte rare:

• erupţii trecătoare pe piele, mâncărimi, acumulare de lichid în ţesuturi sau reacţii de tip anafilactic.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Cum se păstrează Mepivastesin

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Mepivastesin, după data de expirare înscrisă pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

Informaţii suplimentare