Furia – cum o gestionezi în mod sănătos? Irina Ciureanu, psihoterapeut, te învață ce să faci

Furia este, probabil, cel mai de temut, neînțeles și mai respins sentiment din societatea noastră. Din această cauză, tot ce e legat de furie are o conotație negativă. Dar, când vine vorba de emoții, singurul adevăr e acesta: cu cât le îndepărtăm mai tare, cu atât ele apar mai puternic și mai neașteptat în viețile noastre.

Am stat de vorbă despre acest subiect cu Irina Ciureanu, psiholog și psihoterapeut, unul dintre puținii terapeuți din România care practică AEDP (Accelerated Experiential Dynamic Psychotherapy).

Furia, importantă pentru supraviețuirea noastră

CSID: Ce este, de fapt, furia? Cum și de ce apare? Ce efect poate avea asupra stării noastre de sănătate, fizică și emoțională? 

Recomandări

Așa arată un mediu de lucru toxic! Dacă ai un astfel de loc de muncă, nu…

Îți pui mereu la îndoială abilitățile? E unul din cele 7 semne că suferi de Sindromul…

Irina Ciureanu: Pentru a înțelege furia, trebuie să privim toate emoțiile ca pe instrumente puternice ale minții noastre, instrumente ancestrale cu care natura ne-a înzestrat. În acest context, asistăm la o schimbare revoluționară în psihologie, care accentuează importanța emoțiilor ca procese fundamentale de schimbare a noastră. Într-adevăr, o parte a creierului nostru, sistemul limbic, este profund legată de emoții și este mult mai veche din punct de vedere evolutiv decât neocortexul nostru.

În mod similar, furia are un scop important pentru supraviețuirea noastră. Este o emoție complexă pe care o putem înțelege ca un răspuns emoțional la stimuli precum amenințările percepute, nedreptățile sau frustrările. Apariția acestei emoții este adesea un răspuns natural și adaptiv la diferite situații. Aceasta poate servi drept semnal pentru a ne atrage atenția asupra problemelor sau pentru a motiva schimbări în viața noastră.

Furia, ca orice alt instrument, depinde de modul în care o folosim. Dacă este folosită în exces sau necontrolată, aceasta poate afecta starea noastră de sănătate, relațiile interpersonale și sănătatea noastră fizică. Poate contribui la stres și poate crește riscul unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială și bolile de inimă. Prin urmare, gestionarea adecvată a furiei devine crucială pentru menținerea unei stări de bine emoționale și fizice.

Cultural, femeile au fost învățate că nu este în regulă să fie furioase

CSID: Experimentăm o nouă modă: cea a acceptării și a dezvoltării emoțiilor. Tot mai multă lume apelează la cursuri de dezvoltare emoțională, pentru a reuși să învețe cum să devină cea mai bună versiune a lor sau cum să aibă relații sănătoase cu cei din jur. Doar că, din păcate, emoțiile sunt împărțite în alb și negru, în bune și rele. Ni se sugerează prin intermediul multor canale de profil că trebuie să vedem doar partea pozitivă a vieții, să recunoaștem și să experimentăm doar iubirea, empatia, atenția, grija. Este, într-adevăr, furia un sentiment negativ? De ce este atât de negat și de ce ne temem atât de mult să fim furioși?

Irina Ciureanu: Da, putem spune că furia este o emoție negativă. Emoțiile negative ne-au fost dăruite pentru supraviețuirea noastră, iar cele pozitive pentru creșterea și dezvoltarea noastră.

E ca și cum am avea niște informații pe care le primim prin emoțiile și senzațiile noastre că ceva nu este în regulă! Acesta este rolul emoțiilor negative precum furia sau tristețea. Ne spun că ceva nu este în regulă și e important să acționăm pentru a „rezolva problema”.

Câteodată însă reacțiile noastre sunt mult mai puternice, mai exagerate decât este la prima vedere situația care a creat-o. Asta înseamnă de cele mai multe ori că aducem cu noi trecutul în prezent, că ceva din trecut ne amintește de ce se întâmplă acum în prezent, iar amintirea nu e neapărat nevoie să fie una descriptivă, ci poate fi o culoare, un miros, o senzație. Asta înseamnă iarăși un semnal, că ceva din trecutul nostru a rămas poate neprocesat sau este suficient de puternic să ne facă să reacționăm astfel și în prezent.

Nu știu dacă ne este teamă de furie. Cultural, femeile au fost învățate că nu este în regulă să fie furioase, mai degrabă a fost o emoție acceptată social la bărbați.

Celor cărora le este teamă au probabil motive personale întemeiate: nu știu să facă diferența între a simți emoția și a răspunde adecvat social, le este teamă să nu piardă controlul și să devină violenți, le este teamă că vor fi ca „tata” sau ca „bunicul”, mereu agresivi. Le este teamă că furia îi va controla, le este teamă că ceilalți îi vor părăsi văzându-i așa furioși.

Însă nu tuturor – pentru unii, a fi furioși este a doua natură, ceea ce este iarăși un exemplu nefericit de folosire a furiei, ca instrument ancestral. Pentru alte persoane, furia este pur și simplu un sentiment „interzis” care nu intră în repertoriul lor și este înlocuit de obicei cu alte emoții, de exemplu tristețea. Pentru aceștia e important să obțină permisiunea să fie în contact cu propria lor furie.

Fără furie, probabil că nu am fi asistat la revoluții

CSID: Furia este o emoție esențială și distinctă de accesele de mânie, care reprezintă deja comportamente manifeste. Această diferențiere este crucială pentru a înțelege rolul și semnificația furiei în viața noastră.

Irina Ciureanu: Furia, ca emoție, este răspunsul nostru la provocări, nedreptăți sau atunci când simțim că limitele noastre personale au fost încălcate. Este important să recunoaștem că furia servește un scop vital în societatea noastră. Fără furie, probabil că nu am fi asistat la revoluții, schimbări majore în sistemele politice, solicitări pentru drepturi și libertăți sau lupta pentru justiție.

Această emoție ne mobilizează pentru a face față situațiilor care reprezintă potențiale amenințări sau pentru a ne apăra integritatea personală. Răspunsul de furie poate implica creșterea nivelului de alertă, activarea sistemului nervos simpatic și pregătirea corpului pentru a face față unor situații potențial periculoase.

Astfel, furia are un rol adaptiv esențial în asigurarea supraviețuirii noastre, ajutându-ne să facem față amenințărilor și provocărilor. Totuși, modul în care gestionăm și exprimăm furia poate varia semnificativ de la o persoană la alta și poate avea un impact semnificativ asupra relațiilor și bunăstării individuale.

Accesele de mânie sunt deja reacții comportamentale care pot însoți furia. Este important de menționat că furia poate fi resimțită și fără a se manifesta prin acces de mânie sau agresiune verbală sau fizică. Aceste comportamente, de cele mai multe ori, nu sunt permise sau acceptate în societatea noastră, motiv pentru care gestionarea adecvată a furiei devine esențială.

Pe măsură ce experimentăm furia și o exprimăm, creierul nostru tinde să se concentreze pe sistemele subcorticale, limitând implicarea neocortexului, care este responsabil pentru procesele de gândire superioară și controlul comportamental. Gestionarea furiei necesită un efort susținut pentru a menține conectivitatea cu neocortexul și pentru a dezvolta comportamente sociale acceptabile. Aceasta poate implica procese de autocunoaștere și dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor pentru a evita expresii de furie incontrolabilă și violență.

Semnele furiei se văd pe față, dar se resimt și în interior

CSID: Cum putem să recunoaștem furia?

Irina Ciureanu: Recunoașterea furiei reprezintă un prim pas crucial în gestionarea acestei emoții intense. Pentru a identifica furia, trebuie să fim conștienți de semnele și manifestările ei, atât la nivel personal, cât și când observăm furie la alte persoane.

Furia se manifestă prin reacții fiziologice intense, cum ar fi accelerarea ritmului cardiac, creșterea tensiunii arteriale, tensiune musculară, precum și respirație rapidă și superficială. Aceste semne pot fi vizibile în expresia facială a persoanei furioase, care poate include ochi îngustați, frunte încordată, buze strânse sau privire înfuriată. Tonul vocii devine adesea mai aspru, iar vorbirea devine mai rapidă sau mai agresivă în timpul unui acces de furie.

Pe plan mental, furia este însoțită de gânduri negative sau ostile, care se concentrează pe sursele de nemulțumire sau de injustiție. Aceste tipuri de gânduri pot complica procesul de raționalizare și pot duce la reacții exagerate. Furia aduce cu sine sentimente intense de iritare, frustrare, indignare sau mânie, și este comun să atribuim vina altora pentru aceste stări puternice.

Recunoașterea acestor semne și indicii este esențială pentru a putea gestiona eficient furia într-un mod sănătos și constructiv. Acest prim pas de conștientizare vă oferă posibilitatea de a interveni înainte ca furia să escaladeze într-o manieră periculoasă pentru dumneavoastră sau pentru cei din jur. Utilizarea de tehnici de calmare, comunicarea eficientă și, dacă este necesar, consultația cu un terapeut specializat în gestionarea furiei pot fi instrumente valoroase pentru a vă ajuta să controlați această emoție intensă și să evitați potențialele consecințe negative ale exprimării inadecvate a furiei.

Furia persistentă poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale și a relațiilor noastre

CSID: Până unde putem să ne enervăm fără să devenim periculoși, pentru noi sau pentru cei din jur?

Irina Ciureanu: Furia în sine nu reprezintă o amenințare, dar modul în care o gestionăm și o exprimăm poate deveni periculos pentru noi înșine și pentru cei din jur. Este crucial să înțelegem ce să facem cu această emoție puternică.

Nivelul de toleranță la furie și maniera în care o controlăm variază considerabil de la o persoană la alta. Furia, ca o emoție naturală, poate avea un rol sănătos în eliberarea tensiunii acumulate. Totuși, devine problematică atunci când atinge intensități extreme sau devine distructivă.

Un aspect esențial este reprezentat de modul în care furia este exprimată. Comportamentele agresive sau distructive, fie ele verbale sau fizice, trebuie evitate cu orice preț, deoarece pot cauza daune fizice sau emoționale atât pentru cel care manifestă furia, cât și pentru cei din jur. Trebuie să fim conștienți de durata acceselor de furie, deoarece furia persistentă poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale și a relațiilor noastre.

Un alt aspect crucial este conștientizarea consecințelor comportamentelor noastre în timpul unui acces de furie. Trebuie să ne gândim cu seriozitate la modul în care acțiunile noastre ne pot afecta nu doar pe noi înșine, ci și pe cei din jurul nostru. Dacă simțim că furia noastră devine problematică și ne depășește, căutarea de ajutor la un specialist în sănătate mintală sau un terapeut specializat în gestionarea furiei reprezintă o soluție esențială. Acești profesioniști pot furniza instrumente și strategii eficiente pentru a controla furia într-un mod sănătos și pentru a evita consecințele negative ale exprimării inadecvate a acestei emoții intense.

Întreabă-te de ce simți această furie

CSID: Există modalități prin care putem să gestionăm acest sentiment exploziv? Care sunt acestea?

Irina Ciureanu: Există o multitudine de modalități prin care putem să gestionăm această emoție explozivă. Primul pas ar fi să ne întrebăm „de ce” resimțim această furie. Răspunsul la această întrebare poate fi complex, deoarece motivele pot varia considerabil de la o persoană la alta. Unele dintre posibilele motive includ:

1. Lipsa învățării unor modalități eficiente de gestionare a furiei. Dacă am fost obișnuiți să reacționăm cu furie și agresivitate în mod automat, flexibilitatea comportamentală poate fi o abilitate valoroasă pentru a schimba acest tip de răspuns.
2. Experiențele trecute de a fi asistat la comportamente agresive sau de a fi fost noi înșine subiecți la agresiune pot contribui la dezvoltarea unor modele de furie.
3. Un alt motiv poate fi legat de modul în care creierul nostru a învățat să rămână într-o stare constantă de „luptă”. Furia poate oferi o senzație de putere, energie și mobilizare. În acest caz, furia poate fi o modalitate de a face față stresului sau sentimentelor de neputință.

Pentru a aborda aceste aspecte, poate fi necesar să căutăm ajutor de la un specialist, precum un psihoterapeut. Acesta poate oferi o înțelegere mai profundă a originii furiei noastre și poate furniza tehnici și strategii eficiente pentru a o gestiona într-un mod sănătos.

Un alt aspect important este conștientizarea propriei noastre furii. Prin înțelegerea momentelor când pierdem controlul, putem interveni mai devreme. Acest lucru poate include părăsirea temporară a situației, tehnici de relaxare, practicarea respirației cu focalizare pe expirație sau utilizarea imaginilor vizuale pozitive.

De asemenea, este benefic să vorbim cu o persoană calmă și relaxată, deoarece vocea și tonul lor pot avea un efect liniștitor asupra noastră, ajutându-ne să ne calmăm furia. Acest lucru poate contribui la îmbunătățirea modului în care gestionăm această emoție intensă și la menținerea unor relații sănătoase.

Este important să ne amintim că furia în sine nu este dăunătoare; ceea ce contează este modul în care o gestionăm și cum o exprimăm. Cu ajutorul conștientizării și al efortului personal sau al sprijinului profesional, putem învăța să gestionăm furia într-un mod sănătos și constructiv, menținând relații sănătoase și bunăstarea noastră emoțională.