Cum ne influenţează experienţele negative din copilărie tot restul vieţii

Află care sunt efectele pe termen lung ale abuzurilor din copilărie.
  • Publicat:
Cum ne influenţează experienţele negative din copilărie tot restul vieţii

De multe ori auzim că experienţele din copilărie sunt direct legate de comportamentul nostru la maturitate. Dar cât este adevărat şi cât mit?

Copilăria este perioada în care se formează temperamentul, caracterul şi stima de sine.

De asemenea, tot în copilărie învăţăm să iubim şi să fim iubiţi, înţelegem ce înseamnă respectul şi valorile celorlalţi şi ale societăţii în care urmează să ne trăim viaţa.

Psihologul Constantin Cornea ne detaliază care sunt cele mai importante elemente care pot influenţa creşterea şi dezvoltarea unui copil, dar şi afecţiunile psihice pe care le poate dezvolta la maturitate un copil traumatizat.

Care sunt elementele ce pot influenţa negativ creşterea şi dezvoltarea unui copil

Printre elementele negative care pot determina comportamentul la maturitate se numără:

  • Certurile, scandalurile, bătăile, ameninţările din cadrul propriei familii
  • Divorţul sau decesul unuia dintre părinţi sau fraţi
  • Lipsa de timp de calitate petrecut împreună cu propriul copil. Copilul are nevoie de atenţie, afecţiune, dragoste. Are nevoie să vă jucaţi cu el, să îi înţelegeţi lumea, plăcerile, cât şi temerile.
  • Şantajul emoţional, limbajul şi comportamentul vulgar
  • Lipsa partenerilor de joacă
  • Decesul sau anumite probleme grave de sănătate ale unuia dintre părinţi, fraţi, bunici
  • Excesul de afecţiune
  • Adicţia de alcool, droguri, medicamente ale unuia dintre cei care au grijă de el
  • Timpul prea mare petrecut pe: tabletă, telefon, calculator, televizor
  • Lipsa echilibrului între ceea ce i se oferă şi ceea ce i se cere
  • Lipsa responsabilităţilor
  • Lipsa unui plan de creştere a copilului agreat de ambii părinţi

Cum recunoaştem un copil traumatizat

În primul rând, trebuie să încercăm să înţelegem lumea internă a copilului nostru. În general, un copil care suferă poate avea un comportament agresiv sau poate fi extrem de retras. Poate avea crize de furie, de plâns sau se plânge de tot felul de frici, reale sau nu. Mai pot constitui elemente de evaluare şi următoarele aspecte:

  • Modul în care se joacă sau împarte jucăriile cu ceilalţi copii
  • Dacă are tendinţa de a agresa un alt copil, un adult, un animal sau un bun public
  • Dacă are tendinţe de automutilare, autoflagelare, autopunitive
  • Dacă are stări de tristeţe profunde
  • Dacă are un sentiment de frică aproape permanent
  • Coşmarurile sau frica de a dormi singur
  • Enurezisul
  • Hiperchinezia sau imposibilitatea de a se concentra prea mult la un lucru sau într-o activitate
  • Alimentaţia obsesiv-compulsivă

Cum se manifestă un copil traumatizat când devine adult

Diferenţa o face trauma pe care copilul a suferit-o. Dacă nu a primit dragoste şi atenţie, este foarte posibil să nu ştie să ofere la rândul lui iubire sau să caute iubirea perfectă. În cazul în care nu găseşte relaţia potrivită nevoilor lui, poate deveni depresiv sau se poate gândi la un act suicidar.

În cazul în care a primit foarte multe lucruri, se poate gândi că merită orice şi în cazul în care nu primeşte ceea ce crede el că merită, poate deveni agresiv, antisocial sau depresiv sau poate dezvolta o tulburare borderline.

Ce afecţiuni psihice poate dezvolta un copil traumatizat

În funcţie de traumă, un copil poate dezvolta orice formă de tulburare psihică. În acest sens, putem aminti următoarele afecţiuni:

  • Tulburare paranoidă, schizoidă schizotipală
  • Tulburare borderline, histrionică, narcisică, antisocială
  • Tulburare obsesiv-compulsivă, evitantă, pasiv-agresivă
  • Depresie, anxietate, tulburare bipolară
  • Atacuri de panică
  • Gânduri de suicid
  • Tulburări ale somnului
  • Tulburări ale activităţii sexuale
  • Tulburări alimentare
  • Adicţia de alcool, droguri, medicamente
  • ADHD

Ce putem face dacă ne dăm seama că avem un copil care are o problemă?

În această situaţie, cel mai bine este să apelaţi la un psihoterapeut. Împreună puteţi descoperi care au fost cauzele ce au modificat comportamentul normal al copilului. De asemenea, în funcţie de aceste cauze, dar şi de alte coordonate, puteţi primi un plan de acţiune personalizat, ce vă poate ajuta să rezolvaţi problemele în cel mai scurt timp.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”