Efectele timidităţii din copilărie

Câţi dintre noi nu ne-am confruntat cu timiditatea la vârste mici? Două studii noi au urmărit modalitatea de relaţionare a oamenilor, ca urmare a timidităţii sau lipsei de timiditate a acestora, în copilărie. Cercetătorii afirmă faptul că persoanele aflate într-o relaţie de cuplu tind să scape de timiditateape care au avut-o la începutul vieţii.
Efectele timidităţii din copilărie

Câţi dintre noi nu ne-am confruntat cu timiditatea la vârste mici? Două studii noi au urmărit modalitatea de relaţionare a oamenilor, ca urmare a timidităţii sau lipsei de timiditate a acestora, în copilărie. Cercetătorii afirmă faptul că persoanele aflate într-o relaţie de cuplu tind să scape de timiditatea pe care au avut-o la începutul vieţii.

Comportamentul din copilărie poate influenţa adesea modul în care interacţionăm în situaţii sociale. Pentru unii oameni, timiditatea din copilărie poate duce la anxietate socială şi o teamă paralizantă, având ca rezultat izolarea deliberată, pentru a evita interacţiunea cu alte persoane. Extrem de mulţi indivizi timizi manifestă, de obicei, stimă de sine scăzută şi sunt în mare parte preocupaţi de ceea ce cred alţii despre ei. 

Conduşi de o teamă de respingere, oamenii extrem de timizi,de multe ori, se auto-sabotează pentru a preveni apropierea de alţii şi pentru a evita situaţiile sociale, atunci când este posibil. Un nou articol publicat în Jurnalul canadian de Ştiinţe Comportamentale prezintă rezultatele a două studii privind efectul timidităţii din copilărie asupra relaţiilor. Doi cercetători de la Universitatea Wollongong din New South Wales, Australia şi Universitatea Carleton din Ottawa au efectuat studiile cu ajutorul studenţilor canadieni. În primul studiu, 1159 de persoane (795 studenţi femei, 364 bărbaţi) au fost recrutate pentru a finaliza o serie de chestionare privind starea de relaţie, timiditate şi calitatea relaţiei.

Dintre elevii participanţi, vârsta medie a fost de 19,56 şi 50,1% au afirmat faptul că se află într-o relaţie curentă. Rezultatele studiului au fost în concordanţă cu cercetările anterioare, care arată faptul că oamenii aflaţi în relaţii romantice au fost mai puţin timizi faţă de cei care nu se aflau în relaţii.


Cel de-al doilea studiu a privit mai atent modul în care sunt conectate timiditatea din copilărie, echilibrul interior şi calitatea relaţiei. Folosind 400 de studenţi (336 femei, 62 bărbaţi), cu o vârstă medie de 19,62 ani, cercetătorii au examinat timiditatea, calitatea relaţiei, intimitatea emoţională, ataşamentul pentru adulţi, echilibrul psihologic şi satisfacţia sexuală prin nişte teste psihometrice. Pe baza rezultatelor ambelor studii, cercetătorii au ajuns la concluzia că persoanele aflate în relaţii de cuplu au avut tendinţa să fie mai puţin timizi decât ceilalţi.

De asemenea, tot pentru cei aflaţi în relaţii, timiditatea a fost negativ asociată cu intimitatea şi satisfacţia sexuală. Timiditatea a fost asociată pozitiv cu ataşamente romantice nesigure, inclusiv o mai mare anxietate de ataşament şi evitarea ataşamentului. Pentru bărbaţi mai ales, timiditatea a avut de asemenea o relaţie negativă cu starea generală de bine.