Ce este burnout-ul și cum facem diferența dintre stres și epuizare

Efectele negative ale burnout-ului se răspândesc în fiecare domeniu al vieții, inclusiv acasă, serviciu și viața socială.
Ce este burnout-ul și cum facem diferența dintre stres și epuizare
Ce este burnout-ul și cum facem diferența dintre stres și epuizare

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, burnout-ul reprezintă „Epuizarea ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes” și se caracterizează prin trei dimensiuni:

  • sentimente de epuizare sau epuizare a energiei;
  • detașare mentală crescută față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă;
  • eficacitate profesională redusă

“Burnout-ul se referă în mod specific la fenomene din contextul ocupațional și nu ar trebui aplicat pentru a descrie experiențe din alte domenii ale vieții.”

Așadar, burnout-ul este o stare de epuizare emoțională, fizică și mentală cauzată de stres excesiv și prelungit. Apare atunci când persoana în cauză se simte copleșită, epuizată din punct de vedere emoțional și incapabilă să facă față cerințelor constante, practic i se reduce productivitatea, își pierde interesul și motivația pentru postul pe care-l ocupă.

Efectele negative ale burnout-ului se răspândesc în fiecare domeniu al vieții, inclusiv acasă, serviciu și viața socială. Burnout-ul poate provoca, de asemenea, schimbări pe termen lung în corpul persoanei afectate, care ofac vulnerabilă la diverse boli , de aceea este recomandat să fie luate măsuri de la primele semne.

Următoarele indicii pot semnala instalarea epuizării:

  • Senzația ca fiecare zi este o zi proastă
  • Dezinteresul față de viața profesională și personală
  • Senzația permanentă de epuizare
  • Sentimentul că sarcinile de serviciu sunt fie teribil de plictisitoare, fie copleșitoare
  • Sentimentul că nimic din ceea ce face nu este apreciat
  • Semne și simptome de epuizare
  • Sentimentul de neputință, supraîncărcare sau lipsa de apreciere

Burnout-ul este un proces gradual, nu apare peste noapte, semnele și simptomele sunt subtile la început, dar se agravează pe măsură ce timpul trece. Dacă vă dați seama de ceea ce se întâmplă și luați măsuri, preîntâmpinați astfel probleme mult mai grave de sănătate, dar dacă sunt ignorate,  pot duce la instalarea epuizării.

Semne și simptome fizice ale epuizării:

  • Persoana afectată se simte obosită și epuizată de cele mai multe ori
  • Imunitatea este scăzută, apar boli frecvent
  • Dureri frecvente de cap sau dureri musculare
  • Schimbarea apetitului sau a obiceiurilor de somn

Semne și simptome emoționale ale epuizării:

  • Sentiment de eșec și îndoială de sine
  • Persoana afectată se simte neputincioasă, prinsă și învinsă
  • Detașare, sentiment de singurătate
  • Pierderea motivației
  • Perspectivă din ce în ce mai cinică și negativă
  • Scăderea satisfacției și a sentimentului de realizare

Semne și simptome comportamentale ale epuizării:

  • Sustragerea de la responsabilități
  • Izolarea de ceilalți
  • Amânare, durata mai mare a executării lucrurilor
  • Pentru a face față persoana în cauza poate apela la droguri sau alcool sau se poate refugia în mâncare
  • Răsfrângerea frustrărilor asupra altora
  • Absența de la serviciu, întârzierea frecventa sau plecatul mai devreme

Diferența dintre stres și epuizare

Burnout-ul poate fi rezultatul unui stres neîncetat, dar nu este același lucru cu prea mult stres. Stresul, în general, presupune prea multe presiuni care solicită prea mult fizic și mental o persoană. Cu toate acestea, oamenii stresați încă își pot imagina că, dacă pot ține totul sub control, se vor simți mai bine.

Burnout-ul, pe de altă parte, înseamnă epuizare, să te simți gol și epuizat mental și lipsit de motivație. Oamenii care se confruntă cu burnout-ul nu văd adesea nicio speranță de schimbare pozitivă în situația lor. Dacă stresul excesiv se simte ca și cum te-ai înecat în responsabilități, epuizarea este un sentiment mult mai profund. Și, deși de obicei persoana în cauză este conștientă că ește supus stresului excesiv, nu sesizează întotdeauna gradul de epuizare la care a ajuns.

Stres vs Burnout

  • Stresul este caracterizat prin supra-angajare, burnout-ul este caracterizat prin dezangajare.
  • Când vorbim de stres – emoțiile sunt suprareactive. In cazul burnout-ului emoțiile sunt tocite.
  • Stresul produce urgență și hiperactivitate, burnout-ul produce neputință și deznădejde.
  • In cazul stresului putem vorbi de pierderea energiei, în timp ce in cazul burnout-ului vorbim de pierderea motivației, a idealurilor și a speranței.
  • Stresul duce la tulburări de anxietate în timp ce burnout-ul conduce la detașare și depresie.
  • In cazul stresului daunele primare sunt fizice, în timp ce în cazul burnout-ului daunele primare sunt emoționale.
  • Stresul poate să omoare prematur. Burnout-ul poate face ca viața să pară că nu merită trăită.

Cauzele epuizării

Burnout-ul provine adesea din activitatea în care o persoană este angrenată, însă epuizarea însă nu este cauzată doar de munca stresantă sau de prea multe responsabilități ci și alți factori contribuie la burnout, inclusiv stilul de viață și trăsăturile de personalitate.

Cauzele de epuizare legate de muncă:

  • Sentimentul că ai puțin sau deloc control asupra muncii tale.
  • Lipsa de recunoaștere sau recompensă pentru rezultatele bune.
  • Așteptări neclare sau excesiv de solicitante la locul de muncă.
  • Sarcini de serviciu monotone și fără provocări.
  • Lucrul într-un mediu haotic sau cu presiune mare.

Cauzele epuizării datorită stilul de viață:

  • Prea multă muncă, fără suficient timp pentru socializare sau relaxare.
  • Lipsa unor relații apropiate și de sprijin.
  • Asumarea de prea multe responsabilități, fără suficient ajutor din partea altora.
  • Somn insuficient și de proastă calitate.
  • Trăsăturile de personalitate
  • Tendințele perfecționiste; nimic nu este niciodată suficient de bun.
  • Viziune pesimistă despre sine și despre lume.
  • Necesitatea de a avea controlul; reticența de a delega altora.

Confruntarea cu burnout-ul – Indiferent dacă recunoașteți semnele de avertizare ale epuizării iminente sau că ați trecut deja de punctul critic, încercarea de a continua nu va provoca decât daune emoționale și fizice suplimentare.

Confruntarea cu burnout-ul necesită abordarea celor “trei R”:

  • Recunoaşterea epuizării și mai apoi urmărirea semnelor
  • Remedierea daunele căutând sprijin și gestionând stresul.
  • Reziliența- creșterea rezistenței la stres având grijă de sănătatea fizică și emoțională.

CONCLUZIE

Burnout-ul se poate simți adesea insurmontabil. Dar sentimentul de a fi copleșit este un semnal, nu o sentință pe termen lung. Înțelegând simptomele și cauzele și implementând aceste strategii, vă puteți recupera și construi o foaie de parcurs pentru prevenire. Experiența burnout-ului poate servi drept un punct de cotitură care vă poate lansa într-o carieră mai durabilă și o viață mai fericită și mai sănătoasă.

Este în regulă să spui nu la mai multă muncă, iar angajatorii au obligația de a susține bunăstarea personalului și de a se asigura că personalul nu este suprasolicitat, stresat și nu se îndreaptă către epuizare.

Există lucruri care pot fi făcute pentru a reduce riscul de epuizare, putem fi capabili să răspundem la stres într-un mod sănătos, să ne redresăm după provocări și să devenim mai puternici în acest proces.

Rezistența poate fi dezvoltată învățând să vă opriți și să stabiliți limite pentru munca dvs. împiedicând interferența între viața profesională și cea personală.

Indiferent de profesie, job-ul nu este unicul mod care definește o persoană, iar dacă jobul devine insuportabil, luați în considerare schimbarea lui.

Foto: shutterstock

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alin Popescu - Medic primar – medicină sportivă
Medic primar – medicina sportiva incepand cu 01.01.2012, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de primariat, in centrul universitar Bucuresti, in sesiunea iunie 2011; Medic specialist medicina sportiva incepand cu 01.01.2007, prin concurs. A sustinut si promovat examenul de specialitate, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”