Atitudinea faţă de pandemia de coronavirus diferă în funcţie de vârstă. Cum se comportă generaţiile în faţa acestui moment critic în istoria omenirii

Diferenţele între generaţii se fac simţite în modul în care răspundem acestei provocări imense pentru întreaga omenire.
Atitudinea faţă de pandemia de coronavirus diferă în funcţie de vârstă. Cum se comportă generaţiile în faţa acestui moment critic în istoria omenirii

Pandemia ne-a luat pe toţi pe nepregătite, indiferent de vârsta pe care o avem. Dar diferenţele între generaţii se fac simţite în modul în care răspundem acestei provocări imense pentru întreaga omenire. De exemplu, Baby Boomerii, adică cei născuţi între anii 1946 şi 1964, se tem mai puţin că ar putea fi infectaţi cu noul coronavirus, deşi sunt tocmai categoria cea mai vulnerabilă la apariţia complicaţiilor cauzate de COVID-19. Pe de altă parte, Generaţia Z, adică cei născuţi după 1995, este mai puţin compliantă la măsurile recomandate de autorităţi pentru limitarea răspândirii coronavirusului.

Cele 4 generaţii despre care vom discuta astăzi în contextul COVID-19 sunt următoarele:

  • Generaţia Baby Boomer: născuţi între 1946 şi 1964
  • Generaţia X: născuţi între 1965 şi 1979
  • Generaţia Milenialilor: născuţi între 1980 şi 1994
  • Generaţia Z: născuţi între 1995 şi 2012

Iată ce atitudine adoptă fiecare generaţie dintre cele menţionate mai sus faţă de actuala pandemie de coronavirus şi care sunt îngrijorările marcante ale acestora.

Generaţia Baby Boomer

Această generaţie născută după cel de-al Doilea Război Mondial a avut multe de înfruntat de-a lungul anilor – a supravieţuit războaielor, schimbărilor sociale şi politice. Şi tocmai din acest motiv e posibil ca persoanele din această generaţie să fie mai puţin îngrijorate de actuala pandemie decât copiii sau nepoţii lor.

Aceşti oameni simt că au trecut deja prin multe încercări de-a lungul vieţii şi nu se lasă atât de uşor speriaţi de „un virus”. 

Însă acest virus îi ţinteşte fix pe ei, deoarece sunt mai sensibili, ca urmare a vârstei înaintate şi a bolilor preexistente, care pot favoriza apariţia complicaţiilor. În Statele Unite, de exemplu, 8 din 10 persoane decedate din cauza COVID-19 aveau peste 65 de ani. 

Din acest motiv, autorităţile le recomandă persoanelor din această grupă de vârstă să evite ieşitul din casă dacă nu este urgent şi să-şi ia măsuri de precauţie – să poarte mască de protecţie, să se spele frecvent pe mâini şi să menţină distanţa de cel puţin 1,5 metri faţă de alte persoane.

În privinţa situaţiei financiare, persoanele trecute de vârsta de 65 de ani au mai puţine griji, deoarece nu se tem că îşi vor pierde locul de muncă sau că li se vor diminua pensiile. Dar asta nu înseamnă că nu sunt îngrijorate de impactul crizei economice, mai ales asupra copiilor şi nepoţilor lor.

Generaţia X

Despre această generaţie se spune că este cea mai pregătită pentru pandemia de coronavirus, deoarece oamenii sunt obişnuiţi să respecte regulile de distanţare socială şi ştiu să îşi poarte singuri de grijă.

Deşi pot fi considerate calităţi, empatia şi grija pentru copiii lor şi pentru părinţii lor vârstnici ajung să îi copleşească ulterior, deoarece se pun pe ultimul loc şi îşi canalizează toată energia în beneficiul altora.

În plus, este generaţia cea mai afectată de criza economică ce va urma cu siguranţă, deoarece cuprinde persoane cu vârste „neatractive” pentru un nou angajator şi nici nu au energia sau entuziasmul tinerilor de 20-30 de ani. De asemenea, grijile sunt cu atât mai mari cu cât există copii sau adolescenţi de educat şi de întreţinut, precum şi persoane vârstnice care suferă de diverse afecţiuni.

Chiar dacă este o generaţie mai puţin expusă complicaţiilor survenite pe fondul unei infecţii cu noul coronavirus, asta nu înseamnă că nu există riscul să dezvolte probleme, mai ales că stilul de viaţă modern presupune o alimentaţie mai puţin sănătoasă, mai puţină mişcare, stres şi odihnă puţină, aspecte care favorizează instalarea unor boli precum diabetul, obezitatea, hipertensiunea arterială sau bolile de ficat. Iar aceste afecţiuni pot creşte riscul de apariţie a complicaţiilor.

Generaţia Milenialilor

Milenialii sunt puşi, iată, în faţa unei a doua crize economice majore, după cea din 2008. La fel ca generaţia X, milenialii se tem pentru sănătatea părinţilor lor, dar şi pentru siguranţa locului de muncă. Cei care au copii sunt îngrijoraţi că nu vor putea avea grijă de ei sau că nu vor avea suficient timp să facă asta dacă vor fi nevoiţi să lucreze de acasă, iar copiii vor lua lecţii online.

Un aspect important este faptul că milenialii au mai multă grijă de finanţele lor în această perioadă. Un studiu a arătat că aproape jumătate dintre mileniali pun deoparte bani pentru zile negre, lucru care este mai mult decât lăudabil, mai ales că norii negri ai crizei economice se văd deja la orizont.

Cât priveşte sănătatea, milenialii fac parte din acea categorie cu risc scăzut de complicaţii cauzate de COVID-19, dar este important de precizat că orice afecţiune poate schimba acest prognostic.

Mulţi dintre mileniali sunt acuzaţi că iau prea în serios această pandemie, dar vorba aceea: „Paza bună trece primejdia rea!”

Generaţia Z

Am ajuns şi la cea din urmă categorie, Generaţia Z. Fiind cea mai tânără categorie de vârstă, grijile privind pandemia de coronavirus sunt diametral opuse faţă de cele ale generaţiilor „mai vechi”. 

Aceştia sunt cel mai puţin expuşi riscurilor de complicaţii cauzate de COVID-19 şi poate de aceea nici nu prea iau în serios situaţia actuală. Mulţi adulţi tineri din această generaţie nu respectă regulile de distanţare socială şi continuă să iasă din casă fără motiv, pentru că simt nevoia să se distreze, să socializeze.

Grijile lor sunt legate mai ales de sănătatea părinţilor şi bunicilor, care sunt categorii mai expuse riscurilor. Dar există un aspect prea puţin luat în considerare la această categorie de vârstă, şi anume sănătatea psihică.

Un studiu realizat în 2018 de American Psychological Association a arătat că generaţia Z este cea mai predispusă la apariţia tulburărilor emoţionale, în special anxietate, atacuri de panică şi episoade depresive.

Dar cum rămâne cu Următoarea Generaţie?

Care va fi impactul acestei pandemii asupra copiilor născuţi după 2012? Cum vor fi ei afectaţi de stresul manifestat de părinţii şi bunicii lor? Cum va arăta viitorul socioeconomic pentru ei?

Deşi copiii prezintă un risc aproape inexistent de deces cauzat de complicaţiile COVID-19, asta nu înseamnă că ei nu se pot infecta cu acest virus. E adevărat, simptomele în cazul lor sunt mult mai uşoare, uneori chiar inexistente, dar sunt şi copii care suferă de astm sau diverse malformaţii cardiace congenitale care pot creşte riscul de complicaţii.

Cel mai mare pericol este reprezentat însă de trauma emoţională la care sunt expuşi în această perioadă – stresul părinţilor, accesul limitat la educaţie etc. Copiii, în ciuda opiniei generale că ar fi prea tineri pentru a conştientiza gravitatea unei situaţii, percep anxietatea la fel ca adulţii, chiar dacă nu se manifestă la fel sau reuşesc să o interiorizeze.

Realitatea este că această cumpănă prin care trece omenirea nu îi ocoleşte pe copii. Încă nu ştim ce efect va avea această experienţă asupra personalităţii lor, motiv pentru care este important ca părinţii să discute cât mai deschis cu copiii lor, să le explice ce înseamnă această pandemie şi să încerce să pătrundă în lumea lor, pentru a le descoperi temerile şi a le atenua.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Laura Davidescu: greșeli care ne îngrașă