OMS şi coronavirusul: de ce a ignorat avertismentele singurei ţări care a ţinut pandemia sub control

Mai multe voci autorizate se ridică împotriva modului în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a gestionat pandemia COVID 19. Specialişti în sănătate şi politici publice pun la îndoială eficacitatea acţiunilor OMS de până acum.
  • Publicat:
OMS şi coronavirusul: de ce a ignorat avertismentele singurei ţări care a ţinut pandemia sub control
foto shuttersock/OMS şi coronavirusul: de ce a ignorat avertismentele singurei ţări care a ţinut pandemia sub control

Din ce în ce mai multe voci autorizate se ridică împotriva modului în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a gestionat pandemia COVID 19. Lăsând deoparte politicienii, precum Donald Trump, care a sistat finanţarea OMS până la finalizarea anchetelor demarate de autorităţile americane, sau premierul Australiei, care a declarat că ar fi indicat ca OMS să accepte criticile pentru erorile comise care au dus la reacţii întârziate şi stângace, tot mai mulţi oameni din societatea civilă, dar şi specialişti în sănătate şi politici publice pun la îndoială eficacitatea acţiunilor OMS de până acum.

De ce au ignorat avertismentele Taiwanului?

Un exemplu elocvent pe care tot mai mulţi experţi îl dau este Taiwan, ţară exclusă din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aflată la graniţa cu China, care a reuşit într-un mod uimitor, să limiteze drastic răspândirea pandemiei, fără a avea acces la datele şi directivele emise de OMS. Uimitor, pentru că milioane de cetăţeni taiwanezi lucrau în China, dar sistemul de detectare, testare şi izolare din Taiwan a funcţionat, până acum, impecabil.

Pe lângă întârzierea nejustificată de a declara daca este sau nu vorba de o pandemie, mulţi au suspiciuni cu privire la transparenţa de care Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat dovadă în accesul la date. Oficialii OMS sunt acuzaţi că, deşi ar fi avut date relevante despre situaţia din China, fie le-au ignorat, fie au decis să nu fie făcute publice.
De altfel, în mai multe rânduri, reprezentanţii la vârf ai OMS au fost suspectaţi de a fi mult prea toleranţi cu regimul chinez şi având o atitudine mult prea cooperantă.

Singura ţară care nu e membră a OMS este Taiwan şi este tara care a avut cele mai bune rezultate în combaterea COVID 19.
Cercetătorii taiwanezi au emis in 31 decembrie 2019 o avertizare cu privire la existenţa, în China, a unei posibile epidemii, foarte asemănătoare cu epidemia SARS din 2003.

Mai mult, Taiwan a trimis către OMS o informare în care preciza că pacienţii chinezi sunt în izolare completă, ceea ce sugerează că boala se propagă prin transmiterea de la om la om şi că este extrem de contagioasă.
Informarea, spun oficialii taiwanezi, a rămas fără răspuns, dar guvernul din Taiwan a luat măsuri în următoarele zile pentru a preveni răspândirea bolii.

Prima măsură adoptată a fost interzicerea zborurilor din şi către China. Cetăţenii identificaţi pozitiv au fost izolaţi şi monitorizaţi, iar restul populaţiei a fost sfătuită să descarce aplicaţiile care permit trasabilitatea celor infectaţi.

Experţii din Taiwan cooptaţi de ţări care se confruntă cu COVID 19

Taiwan a apelat la experţii care şi-au dovedit eficienţa şi în cazul epidemiei SARS din 2003, au creat centre de comandă şi control, dar a beneficiat şi de suportul populaţiei, care a fost dispusă să accepte anumite măsuri pentru a preveni răspândirea bolii.
În momentul de faţă, mai multe ţări – Italia, Franţa, Cehia, Spania au cerut ajutorul experţilor în sănătate din Taiwan în gestionarea problemelor apărute, elaborarea kiturilor de testare şi a schemelor de tratament.

Taiwanul are capacitatea de a produce 15 milioane de măşti de protecţie pe zi, ceea ce i-a permis să asigure atât nevoile interne, dar a şi donat milioane de măşti altor ţări. În timp ce China a preferat să le comercializeze.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii pusă din nou la zid

Cronologia erorilor OMS

 

  • Pe 14 ianuarie, OMS emitea o declaraţie prin care sublinia ca nu existe date care să confirme transmiterea noului coronavirus de la om la om. Asta în condiţiile în care Taiwan, Japonia, Singapore, închiseseră demult graniţele.
  • Directorul General OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus vizitează China o săptămână mai târziu şi laudă autorităţile chineze pentru modul în care au gestionat epidemia.
  • Pe 20 ianuarie, OMS hotărăşte că există o transmitere a virusului de la om la om, dar nici vorbă de pandemie, deşi tot mai multe ţări raportau cazuri de îmbolnăvire, cu cetăţeni care n-au avut niciodată de a face cu China sau Wuhan.
  • 30 ianuarie este ziua în care OMS anunţă că nu există niciun motiv de a închide graniţele şi de suspenda zborurile comerciale, deşi tot OMS declara, în aceeaşi conferinţă de presă că vorbim de o urgenţă sanitară mondială. Graniţele multor ţări rămân astfel deschise, ceea ce a accelerat răspândirea virusului.
  • În 27 februarie, într-o conferinţă de presă din sediul central de la Geneva, directorul general OMS avertiza toate ţările să se pregătească pentru primul caz de COVID 19. „Virusul nu are graniţe, nu face diferenţă între rase, sex, etnii.”
  • Din decembrie 2019 până în februarie 2020, OMS a avut pe agenda sa de dezbateri chestiuni arzătoare precum consumul de alcool, vapingul sau finanţarea membrilor săi. În aceste 2 luni, declaraţiile şi măsurile contradictorii anunţate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dus la răspândirea fulgerătoare a virusului.
  • Începând din luna martie, OMS a recomandat izolarea socială ca fiind măsură esenţială în evitarea răspândirii virusului. Autorităţile din diverse colţuri ale lumii s-au conformat, instituind măsuri de restricţionare a deplasărilor şi a întrunirilor.

OMS laudă modelul suedez – adică fără distanţare socială

Pe 10 aprilie, reprezentanţii OMS se arătau sceptici faţă de politica Suediei, care nu a implementat măsuri foarte drastice de distanţare socială. Peste 2000 de experţi internaţionali în sănătate avertizau că este o politică riscantă şi criticau dur guvernul ţării scandinave. În Suedia, restaurantele şi barurile au rămas deschise, la fel şi locurile de joacă şi şcolile, iar guvernul se bazează pe responsabilitatea cetăţenilor pentru ţine numărul infecţiilor sub control.

Declaraţia de acum câteva săptămâni a  Organizaţiei Mondiale a Sănătăţi arăta că Suedia ar trebui să crească măsurile pentru a controla răspândirea virusului, să pregătească şi să crească capacitatea sistemului de sănătate, să asigure distanţarea fizică şi să explice populaţiei de ce iau aceste măsuri”.

Suedia are 10,3 milioane de locuitori, şi a raportat, până la 30 aprilie,  peste 20.000 de cazuri, cu 2.462 de decese. Un bilanţ cu mult mai mare faţă de alte ţări scandinave precum Danemarca, Norvegia, Finlanda care au implementat măsuri mai stricte.
În 30 aprilie, Organizaţia Mondială a Sănătăţi răstoarnă declaraţiile anterioare, dând Suedia drept model în lupta împotriva noului coronavirus, deşi nu a impus restricţii dure. În contextul în care, majoritatea ţărilor încă au îndoieli în privinţa ridicării măsurilor de distanţare socială.

Oficialii OMS spun că Suedia a „implementat o politică foarte puternică privind distanţarea socială, cu privire la îngrijirea şi protecţia persoanelor plasate în instituţii de îngrijire”.

Reprezentantul României la OMS, dr. Rafila dă de înţeles că au existat sincope în activitatea organizaţiei.

 

Invitat prin telefon la Gândul Live, dr. Alexandru Rafila preciza, pe 21 aprilie, că relaxarea măsurilor trebuie să fie un pas bine gândit, cu plan foarte bine pus la punct. Rafila a menţionat si avertismentul ferm venit de la directorul general al OMS privind relaxarea măsurilor. „Cred că această fermitate trebuia să existe mai devreme, mai la început. Sigur, toată lumea trebuie să fie alertă şi să ridice progresiv măsurile şi etapizat încât să vadă efectele, dar, repet, nu poţi să renunţi la activitatea economică. Chestiunea asta e sinucigaşă, iar pierderile, inclusiv de vieţi omeneşti, vor fi incomparabil mai mari decât cele generate de epidemia cu noul coronavirus”, a subliniat Alexandru Rafila.

 


 

 

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”