Coronavirus şi relaxarea măsurilor în Europa. Ce preţ vom plăti?

Am analizat situaţia globală a măsurilor anti-pandemie şi dacă ridicarea acestor restricţii nu ar putea avea consecinţe mult mai grave decât izolarea în sine.
24.04.2020
Coronavirus şi relaxarea măsurilor în Europa. Ce preţ vom plăti?
foto shutterstock/Coronavirus şi relaxarea măsurilor în Europa. Ce preţ vom plăti?


Italia, Danemarca, Austria, Germania şi Elveţia sunt primele ţări europene care au ridicat măsurile stricte de izolare socială, permiţând reluarea câtorva activităţi. Am analizat situaţia globală a măsurilor anti-pandemie şi dacă ridicarea acestor restricţii nu ar putea avea consecinţe mult mai grave decât izolarea în sine.

Danemarca – libertate contra boală


Danemarca a fost a doua ţară europeană care a ridicat restricţiile impuse de pandemie, deşi s-a numărat printre ultimele ţări care le-a impus. Pe 14 aprilie, s-au deschis creşele şi grădiniţele, dar mulţi părinţi au fost reticenţi la această măsură, preferând să-şi ţină copiii acasă.


Pe 20 aprilie, guvernul danez a anunţat deschiderea saloanelor de frumuseţe, cabinetelor psihologice şi a saloanelor de tatuaj. Câteva zile mai târziu, curba aparent descrescătoare a infecţiilor cu COVID 19 a înregistrat un salt crescător, ceea ce l-a determinat pe premierul danez Mette Frederiksen să admită că ridicarea restricţiilor poate fi un act delicat şi riscant şi să sublinieze că distanţarea socială şi interzicerea adunărilor mai mari de 10 persoane rămân reguli stricte.

Austria a avut un comportament exemplar al populaţiei

Datorită măsurilor excepţional de riguroase luate de autorităţile austriece şi a unei responsabilităţi sociale a cetăţenilor săi, Austria a intrat pe o pantă descendentă a infectărilor încă de la începutul lunii aprilie. Din 14 aprilie, cancelarul Sebastian Kurz a anunţat redeschiderea magazinelor nealimentare cu spaţii mai mici de 400 mp, a florăriilor şi a autoservirilor.

Au rămas în vigoare purtarea obligatorie a măştilor, distanţarea socială şi interzicerea adunărilor publice. Alte măsuri de relaxare sunt anunţate după data de 1 mai, dar, deşi are unul din cele mai permisive regimuri post-carantină, populaţia Austriei este precaută şi preferă să rămână, în continuare, la domiciliu.

Aplicaţia care i-a salvat pe norvegieni

Norvegia a deschis deja grădiniţele şi intenţionează, în curând, să deschidă şcolile şi universităţile. De asemenea, se vor reporni saloanele de frumuseţe, iar călătoriile în interiorul ţării sunt deja permise, deşi cetăţenii sunt sfătuiţi să le evite dacă nu sunt absolut necesare.

Mai mult decât atât, deşi autorităţile erau sceptice atunci când au lansat-o, marea majoritate a norvegienilor a descărcat aplicaţia de detectare şi urmările a celor infectaţi cu COVID 19, ceea ce a permis o monitorizare şi izolare rapidă şi în timp real.

Germania ar putea face un pas înapoi

Pe 20 aprilie, Germania a decis redeschiderea afacerilor mici, după măsuri de carantină caracterizate de Angela Merkel drept „fără precedent de la Al Doilea Război Mondial‘‘.

Magazine sub 800 de mp, librării, showroom-uri auto şi centre de biciclete au fost deschise. Celelalte restricţii rămân în vigoare până pe 4 mai, când se vor deschide universităţile pentru ca studenţii în an terminal să-şi poată da examenele finale, în condiţii de distanţare socială.

Însă, recent, cancelarul Merkel s-a declarat nemulţumită de rapiditatea cu care populaţia a început să aglomereze străzile şi magazinele, spunând că ridicarea anumitor restricţii nu înseamnă ignorarea completă a regulilor. De altfel, s-a constat o creştere a cazurilor de infectare în scurt timp de la anunţarea măsurilor de relaxare.

În acest context, rămasă câtva timp sub semnul incertitudinii, sărbătoarea emblematică a nemţilor, Oktoberfest, a fost, în cele din urmă, anulată.

Ceasul elveţian în trei paşi

Elveţia a gândit un plan în trei etape pentru ridicarea restricţiilor, pe principiul „grăbeşte-te încet”. Din 27 aprilie, se vor deschide saloanele de înfrumuseţare, magazinele IT şi florăriile. De asemenea, cabinetele dentare, cabinetele de psihoterapie şi masaj se vor deschide pentru efectuarea de proceduri simple, care nu implică multe operaţiuni.

Al doilea pas va începe pe 11 mai, cu condiţia ca rata infectărilor să continue să scadă. Astfel, se preconizează deschiderea magazinelor nealimentare, a grădiniţelor şi şcolilor primare.

Aceeaşi variabilă a infectărilor va conta şi după 8 iunie, când se preconizează deschiderea şcolilor gimnaziale, a liceelor, universităţilor şi a muzeelor, bibliotecilor şi a grădinilor zoologice.

Spania aproape de colaps economic

Spania a fost a doua ţară europeană care a impus carantina totală, după Italia. Economia ambelor ţări a fost grav afectată, mai ales că o mare parte din produsul intern brut era asigurat din turism. Barurile, restaurantele şi hotelurile rămân închise, dar s-au deschis timid câteva fabrici şi a fost redeschis sectorul construcţiilor. Guvernul spaniol a permis acordarea şomajului tehnic, dar a avertizat că fondurile vor deveni insuficiente dacă nu vor găsi o soluţie de a le suplimenta.

Spania a fost, după Italia, a doua cea mai afectată ţară de infecţia COVID 19, ceea ce a determinat premierul spaniol să ceară Parlamentului o prelungire a măsurilor de carantină până pe 9 mai. Mulţi pacienţi din această ţară, cu forme moderate ale boli, au fost sfătuiţi să se trateze acasă, pentru a nu aglomera sistemul sanitar aproape depăşit.

Marea Britanie sau marea distracţie

Regatul Unit a încercat, ca de atâtea ori în istorie, o abordare proprie a acestei pandemii. Dacă la începutul lunii martie, premierul Boris Johnson propovăduia imunizarea în masă, tot el, după ce a fost infectat cu COVID 19 şi, ulterior, vindecat, a aplicat, tardiv, măsuri de izolare socială, până pe 7 mai, când guvernul şi parlamentul britanic vor reanaliza situaţia.

După trei nopţi petrecute la terapie intensivă, Boris Johnson a declarat: „sistemul de sănătate mi-a salvat viaţa. De azi înainte, mesajul meu pentru voi este: >”.

Ungaria îngrijorează Europa sub aspectul unei dictaturi în toată regula

În 30 martie, premierul Viktor Orban a câştigat, în Parlament, puteri depline şi nelimitate. Ceea ce obţinuse în 2015, prin măsurile anti-imigraţie, a definitivat acum, cu prilejul pandemiei. Practic, alegerile au fost amânate pe timp nelimitat, graniţele închise – deşi este o ţară de tranzit şi cetăţenii români au avut mari greutăţi în a se întoarce acasă, şi abia în 3 mai se estimează că premierul Orban va prezenta un plan pentru ridicarea restricţiilor.

Tot mai mulţi analişti avertizează că Ungaria este o dictatură în cel mai deplin sens al cuvântului.

Franţa a fost prima ţară europeană care a raportat pacienţi infectaţi cu COVID 19, fără a avea contact cu surse primare din China.

După informaţii controversate privind tratamentele cu ibuprofen, restricţionarea circulaţiei persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani şi poziţia defensivă a preşedintelui Macron cu privire la contestatele acţiuni ale OMS, Franţa încă deliberează asupra măsurilor de relaxare. Istoria recentă a revoltei vestelor galbene face ca politica statului francez să fie una reticentă şi precaută. În principal, producţia de pâine funcţionează la cote maxime

Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru cazuri mai puţine decât în România

Vecinii României, cu o populaţie totală mai mică decât a noastră, au raportat cazuri mai puţine, dar au avut măsuri mai eficiente şi mai severe.

Muntenegru este ţara cu cele mai puţine infectări din spaţiul balcanic, în timp ce Republica Moldova a experimentat tratamentul cu plasmă de la pacienţii vindecaţi mai devreme decât noi. Serbia se pregăteşte de o relaxare a măsurilor de carantină, iar  Bulgaria a securizat graniţele mult mai devreme.


Cum va arăta România după 15 mai

Nimeni nu poate spune, dar ultimele date nu arată deloc pozitiv. Asta pentru că măsurile de izolare socială au fost, de prea multe ori, sfidate tocmai de persoane infectate cu COVID 19 şi au pus în pericol comunităţi întregi.

Mai mult, măsurile ezitante de până acum ale autorităţilor au adus un mare grad de neîncredere la nivelul populaţiei, iar situaţia economică a ţării se deteriorează accelerat. Recentul anunţ al preşedintelui privind o eventuală relaxare după data de 15 mai a fost considerat, de către mulţi români, ca un semn al eliberării totale, ceea ce nu poate fi decât un pericol iminent către o escaladare a pendemiei.


În concluzie, redacţia „Ce se întâmplă, doctore?” vă recomandă să respectaţi, în continuare, toate măsurile de siguranţă care se impun, pentru că pericolul nu a trecut!

 

Raluca Neagu
Raluca Neagu

Venind cu o experienţă de producător TV, eu vă selectez şi realizez materiale video pe subiecte interesante de sănătate şi lifestyle, în clipuri video marca “Stiai ca”.

citește mai mult
Recomandare video
Cancerul de sân, cel mai frecvent tip de cancer