Sistemul imunitar, bariera de protecţie a organismului

Sistemul imunitar este compus dintr-o varietate enormă de celule şi molecule care interacţionează între ele.
Autor: Iulia Pocol
Sistemul imunitar, bariera de protecţie a organismului

Sistemul imunitar este compus dintr-o varietate enormă de celule şi molecule care interacţionează între ele.

Cantitatea de informaţie pe care acest sistem îl poate procesa şi diferitele tipuri de răspuns pe care îl poate genera, îl transformă probabil în partea cea mai complexă a organismului, după sistemul nervos central.

Când există imunitate, organismul poate lupta împotriva infecţiilor sau bolilor şi poate împiedica microbii să pătrundă în interior. Sistemul imunitar este capabil să detecteze agenţii invadatori şi să-i memoreze pentru a putea reacţiona rapid atunci când îi va mai întâlni.

Imunitatea este de două tipuri: înnăscută şi dobândită. Imunitatea înnăscută este moştenită şi nu suferă modificări de-a lungul vieţii. Imunitatea dobândită poate fi susţinută prin contactul cu diverşi antigeni, prin dietă, prin vaccinare şi cu ajutorul suplimentelor alimentare.

Ce legătură există între alimentaţie şi imunitate? Desigur, o legătură importantă: ce mâncăm, suntem… sau vom fi. Legătura este şi mai evidentă în cazul sistemului imunitar, care este responsabil cu supravegherea pătrunderii agenţilor străini în organism, deoarece o alimentaţie inadecvată şi, mai ales, o alimentaţie plină de substanţe artificiale îi poate produce acestui sistem o stare de hipersensibilitate care, pe termen lung, slăbeşte apărarea organismului.

Sistemul imunitar competent reprezintă capacitatea de apărare a organismului, iar un organism bine apărat se vindecă singur cu destulă uşurinţă, în timp ce un organism cu apărarea deficitară prezintă în mod constant probleme, în general de tip infecţios.

Dacă acum câţiva ani majoritatea bolilor erau cauzate de bacterii, astăzi se înregistrează o creştere a bolilor de tip viral (produse de virusuri). În general, bolile produse de virusuri reflectă o anumită debilitate imunitară a individului bolnav. În plus, bolile virale sunt urmate de convalescenţă iar în această perioadă există o deficienţă imunitară care poate favoriza apariţia unor complicaţii.

Şi flora intestinală joacă un rol extrem de important asupra sistemului imunitar. Prin intermediul bacteriilor existente la nivelul tractului digestiv, aceasta contribuie în mod esenţial la imunizarea organismului dar oferă şi un scut de protecţie împotriva diferitelor afecţiuni care pot apărea ca urmare a scăderii imunităţii. O floră bacteriană echilibrată măreşte capacitatea organismului de a combate infecţiile şi simultan minimizează efectele adverse ale terapiei cu antibiotice.

Deşi pare un adevăr arhicunoscut, cea mai bună manieră de a evita îmbolnăvirea este menţinerea stării de sănătate, pentru a avea astfel o apărare imunitară suficient de puternică pentru a împiedica trecerea virusurilor şi a bacteriilor. Pentru stimularea acestor bariere de apărare este necesară „întărirea corpului”, care constă în pregătirea organismului pentru schimbări climatice, prin vaccinare şi tehnici hidroterapeutice ca sauna sau frecţiile corporale.

De asemenea, este necesar să se urmeze sfaturile deja ştiute de majoritatea persoanelor: consumul de vitamina C din abundenţă, evitarea hainelor groase în exces şi, în cazuri de predispoziţie la răceli şi gripe, folosirea de preparate fitoterapeutice pentru a stimula apărarea imunitară, bineînţeles, sub supravegherea unui specialist.

Remedii naturale pentru durerile în gât
Remedii naturale pentru durerile în gât