Dr. Matei Bratu, chirurg generalist: „Generaţiile tinere de medici vor schimba sistemul”

Deşi tentaţia de a profesa într-o altă ţară este mare, dr. Matei Bratu (32 de ani) spune că generaţiile tinere vor schimba sistemul, dar numai dacă aleg să lucreze în echipă.
18.02.2020 | Autor: Paula Rotaru
Dr. Matei Bratu, chirurg generalist: „Generaţiile tinere de medici vor schimba sistemul”
Sursa foto: Facebook

Conceptul de „chirurg bun” sau „medic bun” ar trebui să dispară din mentalitatea noastră, afirmă dr. Matei Bratu, un tânăr medic chirurg de 32 de ani care a ales să profeseze în România, la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti FloreascaDeşi tentaţia de a profesa într-o altă ţară este mare, mai ales în contextul numeroaselor scandaluri în sistemul de sănătate, care aruncă un stigmat asupra acestei tagme, dr. Bratu spune că ei, generaţiile tinere, sunt cei care vor schimba sistemul, dar numai dacă aleg să lucreze în echipă, ajutându-se reciproc în sprijinul pacientului.

Mai jos, un interviu cu dr. Matei Bratu (medic specialist Chirurgie Generală, Doctor în Ştiinţe Medicale), despre abilităţile necesare ale unui medic chirurg, despre cele mai frecvente patologii chirurgicale, dar şi despre viitorul acestei specializări.

Cu puţină organizare şi educaţie medicală, poate noi, generaţiile tinere, vom schimba sistemul

CSÎD: Ce v-a atras la chirurgie? Dar la medicină, ce v-a determinat să alegeţi această meserie?

Dr. Matei Bratu: Facultatea de Medicină a fost aleasă mai mult din întâmplare. Aveam de ales între Drept, Calculatoare şi Medicină şi cred că am ales ultima variantă pentru echilibrul pe care ţi-l oferă între o meserie de nişă şi o viaţă socială satisfăcătoare. Nu am avut o pasiune clişeistică din copilărie pentru medicină. În primii doi ani de facultate am vrut să mă fac neurochirurg şi apoi cardiolog… păreau că oferă o prestanţă distinctă. Apoi, după prima practică de vară, mi-am cunoscut unul dintre mentorii în materie de chirurgie, o întâlnire decisivă se pare.

CSÎD: Aţi avut ocazia să efectuaţi stagii în străinătate? Puteţi face o comparaţie cu rezidenţiatul din spitalele româneşti?

Dr. Matei Bratu: Desigur că am fost şi în străinătate. Este important pentru formarea medicală actuală să vezi cât mai multe sisteme, în special europene. Diferenţa majoră este de organizare, atât a rezidenţiatului, cât şi a practicii medicale în sine.

În primul rând există servicii auxiliare medicale dedicate, în felul acesta nu se pierd resurse şi timp (secretariat dedicat, baze de date de pacienţi etc.). În al doilea rând, deciziile medicale complexe se iau în reuniuni dedicate, astfel încât nici medicii şi nici pacienţii nu acţionează după propriul lor intelect. Practica este omogenizată prin prezenţa protocoalelor. Toţi pacienţii au acces la servicii medicale de calitate şi medicul este protejat privind responsabilitatea medicală. Nu se ajunge la medicină defensivă.

În ceea ce priveşte rezidenţiatul, consider că în România pregătirea reflectă gradul de implicare personală a fiecărui medic, nu eforturile statului în educaţia viitorilor specialişti.
Din păcate, pregătirea este suboptimală pentru nivelul de supraspecializare cerut de medicina bazată pe dovezi. Există un motiv pentru care foarte mulţi doctori aleg să facă stagiile în alte ţări.  

CSÎD: Nu aţi fost tentat să profesaţi într-un spital din afară?

Dr. Matei Bratu: Tentaţia există, în defensivă pentru momentele de ofensivă ale mass-media. Bineînţeles, peste tot există decese, infecţii, complicaţii. Din păcate, acestea sunt traduse în România prin scandaluri, în timp ce în alte ţări sunt traduse în studii pentru prevenţia acestor complicaţii. În final a câştigat Ion Creangă, care zicea, citez: „N-ar fi rău să fie bine-n ţara asta”. Cu puţină organizare şi educaţie medicală, poate noi, generaţiile tinere, vom schimba sistemul.

Conceptul de „medic bun” ar trebui să dispară din mentalitatea noastră

CSÎD: Ce presupune meseria de medic chirurg generalist?

Dr. Matei Bratu: Practica chirurgicală presupune o instruire permanentă, timp şi multă răbdare. Astăzi, din fericire, mediul online abundă cu informaţii, care trebuie în mod evident filtrate. Sursa informaţiilor devine mai importantă decât informaţia în sine, de unde şi valoarea adăugată a congreselor.

Viaţa de zi cu zi este una destul de aglomerată prin prisma rigurozităţii cu care trebuie să abordezi fiecare pacient şi atenţia pe care trebuie să o acorzi acestuia indiferent de complexitate. În practică, oricât de „generalist” ar fi chirurgul, anumite intervenţii chirurgicale trebuie efectuate în centre cu experienţă. Medicina bazată pe dovezi la fel pentru toţi pacienţii, concept ce guvernează de 20-30 de ani, se schimbă, încetul cu încetul, într-o medicină personalizată, în special în abordarea pacientului oncologic.

CSÎD: Care sunt principalele calităţi ale unui chirurg?

Dr. Matei Bratu: Nu există un talent nativ de a fi chirurg, dar există două cerinţe obligatorii: manualitatea şi imaginaţia în trei dimensiuni. O a treia cerinţă ar fi experienţa, însă la aceasta este greu să ajungi de unul singur. Dacă citeşti, dar nu ai manualitate şi nu înţelegi anatomia în trei dimensiuni, tot degeaba. Important este să îţi doreşti şi să îţi placă ceea ce faci. Din punctul meu de vedere, apariţiile medicilor în media cu scopul de a-şi face reclamă sau prin site-uri personale prezintă un risc mare pentru pacient. Pentru că toţi sunt prezentaţi ca fiind cei mai buni, cei mai cu experienţă, cei mai inteligenţi.

Cred că ar trebui eliminat conceptul conform căruia pacientul aparţine unui singur medic „curant”. Este total greşit. Ar trebui să aparţină unei echipe. În acest fel ar fi implicate mai multe minţi luminate în factorul decizional, eliminând greşeala umană, dar scăzând şi responsabilitatea unui singur medic.

Astfel, echipa devine un element important care caracterizează evident chirurgul. Se apropie destul de mult de fotbal, jucătorul bun creşte valoarea echipei, dar şi echipa creşte valoarea jucătorului. Conceptul de „chirurg bun” sau „medic bun” ar trebui să dispară din mentalitatea noastră. În următorul deceniu trebuie să ne orientăm către formarea unor echipe performante. Deciziile medicale importante trebuie luate în reuniuni multidisciplinare, acolo unde se concentrează experienţa fiecărui participant.

Nu fac medicină în scopuri comerciale

CSÎD: Cum vă pregătiţi pentru o operaţie, aveţi emoţii înaintea unei intervenţii?

Dr. Matei Bratu: Personal încerc să mă instruiesc zilnic. Să nu treacă o zi fără să citesc măcar un articol de specialitate, o tehnică operatorie nouă, ca să fiu pregătit pentru orice, oricând. Desigur că sunt situaţii speciale, când trebuie să te documentezi specific sau să te consulţi cu medici cu o altă perspectivă.

A avea emoţii e normal atunci când operezi. Frecvent, concentrarea asupra unei activităţi te izolează de alte gânduri. Mai dificil este atunci când empatia faţă de suferinţa pacientului este în contradicţie cu dovezile medicale. Atunci este decizia dificilă, dar de cele mai multe ori se ajunge la un consens printr-o comunicare bună cu pacientul.

CSÎD: Cum s-a desfăşurat prima dumneavoastră operaţie? Ce semnificaţie are pentru un tânăr medic prima sa operaţie?

Dr. Matei Bratu: Tot ce ţin minte de la prima mea operaţie este sentimentul de satisfacţie că am vindecat ceva cu mâinile mele. Pentru un tânăr medic este foarte importantă încrederea în gesturile chirurgicale pe care le înveţi şi practica pe care o ai în sala de operaţie. 

CSÎD: Care sunt cele mai frecvente patologii care necesită intervenţie chirurgicală?

Dr. Matei Bratu: Fiecare centru are patologii diferite. În general, cele mai frecvente patologii chirurgicale sunt herniile abdominale, litiaza veziculară şi cancerele digestive.
Personal prefer chirurgia oncologică digestivă. În această alegere probabil au existat multe influenţe din pasiunea pentru anatomie şi apoi din experienţa practică din rezidenţiat. Apoi, odată cu efectuarea unor cursuri de specialitate în domeniu, am observat că necesită o abordare chirurgicală şi un raţionament aparte.

CSÎD: Care e cel mai dificil caz care a trecut prin mâinile dumneavoastră?

Dr. Matei Bratu: Gradul de dificultate al cazului este direct proporţional cu numărul de ore petrecut în sala de operaţie şi cu numărul de zile de spitalizare. Au fost mai multe cazuri dificile cu şanse mici de reuşită, dar care s-au terminat cu final fericit după o perioadă de muncă asiduă în echipă.

Viitorul se axează pe nevoile pacientului, nu pe egoul medicului

CSÎD: Ce relaţie aveţi cu pacienţii? Preferaţi să îi cunoaşteţi înainte de operaţie?

Dr. Matei Bratu: Cred că este imposibil să nu îi cunoşti înainte, având în vedere că trebuie să îi examinezi. În momentul în care ai o comunicare deschisă cu pacientul, cred că lucrurile devin foarte simple şi pentru medic, şi pentru pacient. Trebuie să existe o încredere reciprocă. De aceea prefer să răspund la toate întrebările pacientului cât mai sincer, indiferent că acesta va fi dezamăgit sau nu. Scopul este să vindeci pacientul, nu neapărat să îi spui ceea ce vrea să audă. Nu fac medicină în scopuri comerciale.

CSÎD: După operaţie, mai păstraţi legătura cu pacienţii?

Dr. Matei Bratu: În majoritatea cazurilor îmi place să monitorizez pacienţii postoperator o perioadă mai îndelungată. Chiar şi doar telefonic dacă nu se poate prin întrevederi medicale. Sunt şi foşti pacienţi care mă apelează doar pentru a-şi reafirma recunoştinţa.

CSÎD: Care credeţi că este viitorul chirurgiei generale?

Dr. Matei Bratu: Aceasta este o întrebare capcană. Diagnosticul şi managementul personalizat fiecărui pacient nu vor permite chirurgului să rămână generalist. Nu poţi să faci totul bine când cantitatea de informaţie creşte exponenţial de la an la an şi practica este în continuă dinamică.

Fiecare va trebui să se specializeze pe o anumită secţiune din chirurgia generală, chiar dacă aceasta poate limita abilităţile unui medic de a contextualiza patologia acestuia. În momentul în care managementul fiecărui pacient va fi discutat într-o echipă sau comisie, cu membrii specializaţi pe diferite patologii, lucrurile se vor schimba. Vor exista avantajele supraspecializarii, dar şi ale evaluării pacientului din toate punctele de vedere. Viitorul se axează pe nevoile pacientului, nu pe egoul medicului de a identifica patologia ce ţine de specialitatea lui ca fiind cea mai importantă.