Singura brânză din piață care te ajută să slăbești. Este secretul centenarilor, dar și al franțuzoaicelor trase prin inel

În ultimii ani, grăsimea din alimente a început să-și reintre în drepturi după ce ani de zile a fost considerată un Bau Bau pentru inimă și vasele de sânge.

Pe lângă sursele bune de grăsimi precum nucile, uleiul de măsline, peștele gras și gălbenușul de ou, și brânza începe să revină în atenția medicilor. Și nu ca dușman, ci ca prieten al siluetei.

Se întâmplă asta mai ales acum, în perioada în care sunt la modă dietele ketogenice, care se axează preponderent pe grăsimi. Însă efectele dietei ketogenice se pot obține și printr-un consum redus din anumite grăsimi.

Recomandări

Cea mai simplă metodă de slăbire: postul intermitent sau fastingul intermitent

5 alimente de nelipsit în cura de slăbire. Au puține calorii, proteine de calitate și multe…

Ce se întâmplă în dieta ketogenică?

În dieta ketogenică, consumul preponderent de grăsimi duce la secreția ketonelor, elemente care favorizeaza un fenomen numit “mitochondria uncoupling”. Prin acest fenomen, mitocondriile, uzinele de energie ale celulei, scapă de nutrienții în exces, și astfel, au timp să se regenereze, să se multiplice și să producă o cantitate optimă de energie pentru organism, fără ca acesta să mai depoziteze caloriile în exces. Aceasta este ceea ce susține dr. Steven Gundry în cartea sa recent apărută, “Unlocking the keto code”.

Efectul “mitochondria uncoupling” care are drept consecință slăbirea se poate obține și fără a consuma preoponderent grăsimi. De exemplu, se poate obține consumând oțet din cidru de mere sau făcând băi reci.

O modalitate de a elimina mai ușor kilogramele în plus este să avem grijă ca în dietă să existe cantități mici de alimentele care conțin MCT (medium chain triglyceredes). Vestea bună este că noi românii avem acces la aceste surse de MCT, și anume brânza de capră și de oaie.

Brânza de oaie și de capră, secretele longevității

Într-un podcast realizat de biohackerul Dave Asprey și dr. Steven Gundry, medicul cardiolog american spune că 30 la sută dintre caloriile din laptele de capră și oaie sunt MCT, adică acele grăsimi care ne pot ajuta să slăbim. De altfel, grăsimile MCT au fost prima oară descoperite în laptele de capră.

Conform medicului Stevn Gundry , consumul de brânzeturi de capră și oaie ar fi secretul longevității unor popoare din Blue Zones (zonele de pe Glob cu cele mai multe persoane centenare). De exemplu, în Sardinia, cei mai longevivi sunt cei care trăiesc la munte, iar consumul de brânză de oaie ar fi o posibilă explicație.

La fel se întâmplă și într-o anumită zonă din Costa Rica, aceste două regiuni având în comun consumul de brânzeturi de capră și oaie.

Dr. Steven Gundry a constat că și în Loma Linda, singurul oraș din SUA considerat Blue Zone, 80 la sută din caloriile consumate în locuri publice precum cantinele provin din lactatele de oaie și capră.

Astfel, s-ar explica și paradoxul francez, brânzeturile și vinul roșu (maximum un pahar pe zi) fiind considerate alimente care favorizează “mithocondria uncoupling”.

În plus, laptele de oaie și capră conțin C15:0 și C17:0, printre singurii acizi grași care sunt asociați cu prevenția bolilor cardiovasculare și a sănătății pe termen lung. Iar pentru a obține efectele benefice, ne putem rezuma la cantități mici din brânzeturile favorite.

Însă chiar dacă dieta conține alimente care favorizează activitatea mitocondriilor și implicit slăbire, trebuie evitate cele care le sufocă precum zahărul, cerealele în exces și produsele procesate.