Home • Diete și Sport • Dietă și nutriție • Topul grăsimilor anti-grăsime

Topul grăsimilor anti-grăsime

Grăsimile sănătoase nu sunt o noutate pentru noi. Dar în ultima vreme, cercetătorii sunt fascinaţi să observe cum o dietă care le include poate asigura o siluetă frumoasă, chiar şi în cazul unui consum caloric generos.

Publicat: 29-03-2012, 00:01

Redactor: Andra Nastase

nuci macadamia

Cele mai bune surse de acizi graşi sunt avocado, legumele verde închis, peştele gras, nucile, măslinele, seminţele diverse, macadamia (foto) şi uleiul de cocos. Sfatul tuturor specialiştilor este să le includeţi cu generozitate în meniurile zilnice. Atât pentru gătit, cât şi pentru salate, puteţi folosi uleiurile de cocos, macadamia sau nuci, obţinute prin presare la rece.

Pe lângă reglarea greutăţii, aceste uleiuri au alte câteva beneficii dovedite: sunt bogate în Omega 3, cu puternic rol antiinflamator, îmbunătăţesc sănătatea inimii, ajută tiroida, aduc beneficii sistemului imunitar. Însă pe locul întâi în topul substanţelor despre care se spune că împiedică depunerea grăsimilor se află, după părerea mea, CLA, adică acidul linoleic conjugat.

Acesta este un acid gras natural ce se găseşte în carnea de vită, în lactate şi în diferite seminţe. Totuşi, din cauza modificărilor din practica agricolă, alimentele de astăzi conţin mai puţin CLA, ceea ce înseamnă o disponibilitate scăzută în dieta de zi cu zi. CLA se obţine din uleiurile vegetale bogate în acid linoleic, aşa cum este cel de nucă, iar o bacterie, care trăieşte în intestinele animalelor rumegătoare, precum vacile sau oile, conjugă acidul linoleic şi produce CLA.

Numeroase studii clinice au demonstrat rolul CLA în menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase prin efectul său de blocare a unei enzime care contribuie la acumularea de grăsime în adipocite, adică lipaza lipoproteinică, necesară celulelor adipoase pentru a extrage grăsimile din sânge şi vasele sanguine. Prin inhibarea enzimei, adipocitele nu mai cresc şi îşi păstrează dimensiunile.

De aici şi rolul important mai ales în menţinerea unei greutăţi optime şi mai ales a rezultatelor unei diete, împiedicând fenomenul „yo-yo”. Un alt aspect interesant constă în faptul că suplimentarea cu CLA poate ajuta şi la arderea grăsimilor în exces, dar şi la stimularea producerii de ţesut muscular, fără alte efecte secundare.

CLA, sportul şi bolile

Schimbările iniţiale ale compoziţiei organismului la suplimentarea cu CLA se menţin în timp, indicând efecte pozitive prelungite. În cazul celor care fac sport, femei şi bărbaţi, deopotrivă, energia care „rămâne” din cauza neutilizării prin blocarea proceselor de acumulare, poate fi şi mai bine canalizată înspre consolidarea masei musculare, după cum afirmă şi expertul în CLA prof. dr. Michael W. Pariza de la Universitatea din Wisconsin.

Şi în Norvegia s-a efectuat un studiu interesant despre diverse grăsimi bune şi efectele lor asupra pacienţilor obezi, fără mari probleme de sănătate (diabet şi afecţiuni cardiovasculare în special). Impactul suplimentării cu acid linoleic conjugat asupra scăderii în greutate a fost semnificativ şi a constat în reducerea procentului de grăsime corporală la pacienţi, dar şi o reducere a nivelului de colesterol total şi mai ales de colesterol „rău” – LDL.

Controversele inerente

La începuturile „erei CLA”, unii specialişti în nutriţie îşi exprimau îngrijorarea cu privire la riscul declanşării diabetului la pacienţii care luau suplimente cu CLA pe termen lung, mai ales pe fondul unei predispoziţii genetice, fiind descoperite la acea vreme efectele de creştere a sensibilităţii la insulină, la animale.

Ultimele comunicări însă, referitoare la CLA, publicate în “American Journal of Clinical Nutrition”, afirmă chiar că administrarea sa ar reduce de fapt riscul anumitor forme de cancer, al bolilor cardiovasculare şi chiar al diabetului. Rămâne problema „dependenţei ” de această grăsime naturală, cu efect miraculos asupra siluetei noastre.

Cât trebuie să luăm, cât timp, ce se întâmplă dacă îl abandonăm – iată doar câteva dintre întrebări la care oamenii de ştiinţă nu au încă răspunsuri ferme. Oricum, dozele recomandate diferă şi ar trebui discutat cu medicul de familie sau nutriţionistul înainte de a începe o astfel de terapie. În general, se recomandă în jur de 3.000 mg pe zi, în condiţiile unei diete normale şi a unei activităţi fizice moderate, practicate cu regularitate.

Aproape jumătate din grăsimile conţinute de uleiul de cocos sunt constituite de acidul lauric, care sub acţiunea enzimelor din stomac, dobândeşte proprietăţi anti-virale şi anti-bacteriene. Accelerează metabolismul, energizează şi este recomandat dimineaţa sau înaintea unui antrenament.

Adăugat în fiecare zi la salate, exercită, în timp, efectul de menţinere a greutăţii. Folosirea regulată a uleiului de cocos va face ca rănile să se vindece mai uşor, iar sistemul imunitar să fie vizibil mai puternic.

Citeşte şi: 3 grasimi care te ajuta sa slabesti

Tags: acizi grasi dieta grasimi slabirre

Urmărește CSID.ro pe Google News

Andra Nastase - Redactor

Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa scrie despre telina ...

citește mai mult