Alimentele stărilor sufleteşti – legătura dintre ce simţi şi ce mănânci

Alimentele stărilor sufleteşti - mâncatul poate fi declanşat de emoţii, care sunt controlate de anumite substanțe din creier.
07.02.2021 | Autor: Iulia Pocol
Alimentele stărilor sufleteşti – legătura dintre ce simţi şi ce mănânci

Strămoşii noştri mâncau pentru a supravieţui; mâncau pentru că le era foame sau poate pentru a sărbători vreo victorie împotriva unui trib rival. Noi? Noi mâncăm pentru că suntem furioşi, plictisiţi, stresaţi, deprimaţi, frustraţi, când privim un film, pentru că suntem ocupaţi sau nu avem prea multă treabă, pentru că ne întâlnim cu prietenii sau suntem supăraţi că serialul nostru preferat a fost anulat.

Ceea ce percepem ca reacţie emoţională – înlocuirea conversaţiei cu o ciocolată –, a băii cu o îngheţată sau a unui sac de box cu o pungă de chipsuri – nu ţine întotdeauna de caracter, ci mai degrabă de… biochimie.

Totul pornește din creier

Înainte de a analiza mai atent situaţia, trebuie să ştii că reacţiile chimice care au loc în organismul tău sunt reacţii care stimulează foamea. Leptina şi grelina reprezintă „manetele” care ne controlează acţiunile alimentare.

Adesea, mâncatul poate fi declanşat de emoţii, care reuşesc să ne convingă să înfulecăm pe nemestecate un hot-dog plin de muştar.

De vreme ce emoţiile reprezintă cel mai puţin înţeleasă problemă legată de obezitate, pentru majoritatea oamenilor ele reprezintă totuşi cea mai importantă componentă.

Hipotalamusul (ţine minte, aici este situat centrul saţietăţii) reprezintă acea parte a creierului în care mintea şi corpul tău sunt, la propriu, interconectate.

Ca un prieten de suflet al hipotalamusului, glanda hipofiză (numită şi glandă pituitară) secretă substanţe chimice care să vorbească restului organismului tău. Într-adevăr, aici se decide dacă jocul scăderii ponderale este câştigat sau pierdut – această legătură dintre nevoile fiziologice şi psihologice de a te alimenta.

Aşa cum bine ştii, mâncatul emoţional nu înseamnă să dai iama în ţelină. Mai degrabă, este vorba de alimentaţia hedonistă, scăpată de sub control (care adesea provine din memoria alimentelor), în care mâncăm orice fursec din pungă pentru simplu motiv că arată bine şi are un gust încă şi mai bun. De obicei este o poftă pentru ceva făinos, dulce, sărat sau plin de grăsimi.

Substanțele chimice din creier care ne influențează emoțiile

Cele cinci substanţe chimice care urmează sunt cele care, în primul rând, ne influenţează emoţiile; nu numai că ele ne asigură fundamentul motivelor care ne determină să mâncăm în anumite momente, ci sunt substanţe chimice de bază din numeroase medicamente actuale şi viitoare pentru scăderea în greutate.

Norepinefrina: substanţa care declanşează răspunsul de tipul „luptă sau fugi” al omului preistoric. Este cea care ne îndeamnă să înfruntăm tigrul sau să ne luăm picioarele la spinare către siguranţa colibei.

Serotonina: un James Bond veritabil al neurotransmiţătorilor. Te va face să te simţi bine şi reprezintă o ţintă majoră a medicamentelor antidepresive.

Dopamina: reprezintă parcul de distracţii al creierului. Este un sistem de tipul plăcere-şi-recompensă, extrem de sensiil la dependenţe. De asemenea, este substanţa care te ajută să nu simţi durerea.

GABA (acidul gama-aminobutiric): te va face să te simţi amorţit şi reprezintă una dintre căile prin care funcţionează anestezia, în scopul de a-ţi readuce receptivitatea la lumea exterioară.

Oxidul nitric: o substanţă cu efect asemănător meditaţiei. Te ajută să te linişteşti. Această neuropeptidă puternică este de obicei un gaz cu durată de viaţă scurtă; de asemenea, relaxează vasele de sânge din organism.

Întrebarea este: ce legătură au toate aceste substanţe cu alegerea pe care o facem pentru o gustare, fie că este vorba de o tabletă de ciocolată sau de o prună?

Să dăm ca exemplu serotonina. Imaginează-ţi creierul ca un automat de pinball. Ai milioane de transmiţători care-şi trimit mesaje de la unul la altul.

Când transmiţătorii tăi de serotonină trimit semnalul, ei transmit creierului mesajul că te simţi bine; acest mesaj are intensitate maximă atunci când mingea de pinball încărcată cu mesaj pozitiv ricoşează frenetic prin creierul tău, acumulând pe parcurs numeroase puncte. Dar, când piezi bila (adică atunci când celulele creierului preiau serotonina şi o distrug), sentimentul de „iubesc întreaga lume” pe care tocmai l-ai experimentat, dispare.

Ce vrea creierul tău să facă? Să mai pună o monedă în automat şi să joace o altă bilă. Pentru mulţi dintre noi, următoarea bilă ia forma alimentelor care ne fac să ne simţim bine în mod natural (şi rapid), pentru a contracara scăderea serotoninei, pe care o resimţim.

Alimentele stărilor sufleteşti

Cercetări recente confirmă ceea ce mulţi dintre noi ştiam deja: dispoziţiile noastre dictează ceea ce mâncăm. Cercetătorii au studiat dietele persoanelor în scopul de a arăta modul în care interacţionează personalitatea şi alimentele – cum ne pot conduce stările sufleteşti către anumite alimente, pe baza caracteristicilor lor fizice.

Conform acestui studiu, numeroase stări sufleteşti transmit semnale specifice: de exemplu, glandele suprarenale stresate pot trimite semnale care duc la pofta de sare.

Aşadar, ce spune despre tine alimentul către care te îndrepţi?

Dacă te îndrepţi către… S-ar putea să te simţi…
Alimente grele, de tipul cărnii, sau alimente tari şi crocante Furioasă
Zaharuri Deprimată
Alimente moi şi dulci, de tipul îngheţatei Anxioasă
Alimente sărate Stresată
Alimente voluminoase, care să te umple, cum ar fi biscuiţii sau pastele Singură, frustrată sexual
Totul şi orice Geloasă