De ce ar trebui să speli bananele înainte să le decojești. Ce poate ajunge de pe coajă pe fructul pe care îl mănânci

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Chiar dacă arunci coaja, aceasta poate transporta bacterii, murdărie și urme de pesticide. În timpul decojirii, unele impurități pot ajunge pe mâini, pe blatul din bucătărie sau chiar pe pulpa fructului. Specialiștii recomandă o măsură simplă înainte de consum: clătirea bananei sub jet de apă.

Bananele sunt printre fructele preferate pentru gustarea dintre mese. Sunt ușor de transportat, se păstrează la temperatura camerei și oferă fibre și potasiu. O banană de mărime medie conține aproximativ 3 grame de fibre și 420 de miligrame de potasiu. Pentru că partea pe care o mâncăm este protejată de coajă, spălarea bananei înainte de consum poate părea inutilă. Totuși, fructul trece prin mai multe etape înainte să ajungă în bucătărie: este recoltat, ambalat, transportat, depozitat și manipulat de numeroase persoane.

În acest timp, pe coajă se pot acumula pământ, microorganisme și reziduuri de substanțe folosite în agricultură. De aceea, specialiștii recomandă clătirea fructului înainte de decojire, chiar dacă nu consumăm coaja.

Recomandări

Marmeladă de banane cu aronia, rețeta călugărului Efrem Băndărică. Desertul fin și aromat de la Mănăstirea…

Cum alegi bananele perfecte din supermarket. Detaliul pe care mulți cumpărători îl ignoră

Prin câte mâini trec bananele înainte să ajungă în magazine

Bananele comercializate în Statele Unite sunt importate în mare parte din America Centrală și America de Sud. Pe parcursul transportului și al depozitării, fructele sunt manipulate în mod repetat, iar coaja poate intra în contact cu diferite suprafețe.

„Simplul proces de manipulare a bananelor, de la recoltare până la vânzarea cu amănuntul, poate duce la acumularea unui adevărat amestec de microorganisme, care ar face ca ora de microbiologie să pară o joacă de copii”, spune Helen Ohw Kim, specialistă în nutriție culinară.

Potrivit acesteia, pe coajă pot ajunge și contaminanți din mediul înconjurător, inclusiv deșeuri de origine animală, precum și microorganisme provenite de la persoanele care ating fructele. Nici magazinul nu este lipsit de riscuri. Cărucioarele, benzile de la casele de marcat, mâinile cumpărătorilor și sacoșele reutilizabile pot contribui la răspândirea bacteriilor și a altor contaminanți.

Un studiu realizat în magazine alimentare din Portugalia și Spania, citat de publicația EatingWell, a identificat o contaminare importantă cu bacterii și fungi în zona destinată fructelor și legumelor.

Ce se întâmplă cu reziduurile de pesticide de pe coajă

Coaja bananei intră în contact cu solul și cu substanțele utilizate în agricultură, inclusiv pesticide și fungicide. Fiind groasă, aceasta poate reține o parte importantă din reziduurile cu care intră în contact.

„La nivelul inițial, stratul exterior al bananei este expus solului, substanțelor chimice agricole, precum insecticidele și pesticidele, și poate transporta microorganisme dăunătoare”, explică Helen Ohw Kim.

Un studiu de teren asupra unui fungicid utilizat în culturile de banane a constatat că între 65% și 97% din reziduuri au rămas în coajă. Cercetătorii au concluzionat însă că riscul pentru persoanele care consumă pulpa fructului era scăzut. Așadar, coaja oferă o anumită protecție părții comestibile. Problema este că reziduurile rămase la exterior nu dispar atunci când începi să decojești banana. Ele pot ajunge pe degete și, ulterior, pe fruct sau pe alte suprafețe.

Cum pot ajunge bacteriile de pe coajă pe pulpa bananei

Chiar dacă nu mănânci coaja, există posibilitatea ca microorganismele de pe suprafața ei să ajungă pe partea comestibilă. „Deși banana are o coajă groasă, protectoare, bacteriile, murdăria și pesticidele de pe aceasta pot fi transferate în continuare în interior atunci când o decojești”, explică Leah Murnane, dieteticiană și specialistă în nutriție sportivă.

Transferul se poate produce atunci când degetele ating coaja și apoi pulpa fructului. Același lucru se poate întâmpla dacă tai banana fără să îndepărtezi coaja înainte: cuțitul poate transporta contaminanți de la exterior spre interior.

Cercetările specifice despre banane sunt limitate, însă studiile realizate pe alte fructe și legume arată că acest mecanism este posibil. Într-un studiu recent, cercetătorii au observat că bacteria Salmonella putea trece de pe coaja castraveților pe pulpa acestora și pe instrumentul folosit la curățare. Spălarea castraveților înainte de decojire a redus cantitatea de bacterii transferate, fără să elimine complet riscul.

Blatul din bucătărie poate contribui la contaminare

Bananele sunt adesea așezate într-un bol cu fructe sau direct pe blatul din bucătărie. Dacă suprafața respectivă este folosită și pentru pregătirea alimentelor, contaminanții pot ajunge ulterior pe alte produse. „Un ciorchine de banane va ajunge probabil pe un blat pe care îți pregătești cina sau pe tocătorul pe care manipulezi alimente gata de consum, precum salatele. Aici poate apărea contaminarea încrucișată”, spune Helen Ohw Kim.

Contaminarea încrucișată înseamnă transferul microorganismelor de pe o suprafață sau de pe un aliment pe altul. Un studiu realizat în zece gospodării din Houston a identificat, în fiecare locuință analizată, cel puțin o suprafață de bucătărie care transporta bacterii asociate alimentelor, inclusiv E. coli și Staphylococcus aureus. Au fost verificate blaturile, scurgerile chiuvetelor și mânerele frigiderelor.

„Dacă nu speli coaja, poți transfera și substanțe dăunătoare pe mâini, apoi pe alte alimente sau suprafețe din bucătărie. Pulpa bananei prezintă un risc relativ scăzut, deoarece coaja acționează ca o barieră; cel mai mare risc este transferul de pe o suprafață pe alta”, explică Leah Murnane.

Citește și: De ce se înnegresc bananele mai repede în fructieră? Greșeala de depozitare pe care o poți evita

Cum trebuie spălate și păstrate corect bananele

Spălarea bananelor nu presupune folosirea unor produse speciale. Este suficient să respecți câțiva pași simpli.

1. Spală-te pe mâini. Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) recomandă spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de 20 de secunde.
2. Clătește banana sub jet de apă. Freacă ușor coaja pentru a îndepărta murdăria și o parte dintre microorganismele de la suprafață.
3. Nu folosi detergent de vase sau soluții speciale pentru fructe. FDA recomandă folosirea apei simple pentru spălarea produselor proaspete.
4. Usucă fructul. Folosește un prosop curat sau un prosop de hârtie înainte de a-l decoji.
5. Păstrează bananele departe de suprafețele folosite pentru pregătirea alimentelor. Evită să le așezi lângă tocătorul pe care pregătești carne crudă sau alte alimente.

„Spălarea sau frecarea ușoară a fructelor atunci când ajungi acasă este un obicei bun pentru sănătate”, spune Helen Ohw Kim.

Bananele pot fi păstrate la temperatura camerei până ajung la gradul de coacere dorit. După ce s-au copt, frigiderul poate încetini coacerea suplimentară. Coaja se poate închide la culoare, însă pulpa își păstrează mai mult timp fermitatea. Contează și curățenia sacoșelor reutilizabile. Leah Murnane recomandă dezinfectarea lor după fiecare drum la cumpărături sau spălarea frecventă a celor care pot fi introduse în mașina de spălat.

Ce alte fructe trebuie spălate înainte să le tai

Recomandarea nu se limitează la banane. Același principiu se aplică fructelor a căror coajă nu este consumată, deoarece cuțitul poate transporta bacterii de la exterior spre pulpă.

Printre acestea se numără:

• Pepenele galben. Coaja sa are o suprafață rugoasă, cu numeroase adâncituri în care se pot acumula contaminanți. În 2023, un focar de salmoneloză asociat consumului de pepene galben a îmbolnăvit 407 persoane din 44 de state americane. Coaja trebuie frecată cu o perie curată destinată fructelor și legumelor înainte de tăiere.
• Avocado. În testele efectuate de FDA, bacteria Listeria monocytogenes a fost identificată în aproape 18% dintre probele prelevate de pe coaja fructelor întregi, în timp ce mai puțin de 1% dintre probele de pulpă au fost pozitive. Cercetările de laborator arată că bacteriile de pe coajă pot ajunge în interior atunci când fructul este tăiat.
• Mango. Chiar dacă puțini oameni consumă coaja, fructul trebuie spălat înainte de tăiere. Mango a fost asociat cu un focar de salmoneloză din 2012, în urma căruia s-au îmbolnăvit 127 de persoane din 15 state americane.
• Papaya. În 2017, patru focare distincte de salmoneloză au fost legate de papaya importată, fiind raportate în total peste 200 de îmbolnăviri.

De ce merită să speli banana, chiar dacă arunci coaja

Coaja protejează pulpa bananei, dar nu împiedică transferul contaminanților pe mâini, pe blatul de bucătărie sau pe fructul pe care îl mănânci. În timpul recoltării, transportului și manipulării, pe suprafața ei se pot acumula murdărie, bacterii și reziduuri de pesticide. O clătire sub jet de apă, însoțită de frecarea ușoară a cojii și de uscarea fructului, poate reduce o parte dintre contaminanții de la suprafață. Nu elimină toate riscurile, dar este o măsură simplă de igienă alimentară.

Recomandarea este valabilă și pentru alte fructe cu coajă necomestibilă, precum pepenele galben, avocado, mango și papaya. Important este ca fructele să fie spălate înainte de a fi tăiate sau decojite, nu după.

Sursa: eatingwell.com

Sursa foto: Shutterstock