Antibioticele la primele semne de răceală: de ce nu sunt soluția potrivită

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nas înfundat, strănut, durere în gât și o stare generală de oboseală? La primele semne de răceală, unele persoane caută rapid un antibiotic, în speranța că vor opri infecția înainte ca simptomele să se agraveze. În realitate, această abordare nu ajută în cazul unei răceli obișnuite și poate aduce mai multe riscuri decât beneficii.

Răceala este provocată de virusuri, iar antibioticele acționează împotriva bacteriilor, nu a virusurilor. Potrivit recomandărilor publicate de Centers for Disease Control and Prevention (CDC), antibioticele nu ameliorează simptomele unei răceli virale și nu grăbesc vindecarea. Asta nu înseamnă că aceste medicamente nu sunt importante, ci că trebuie utilizate atunci când există o indicație medicală.

Citește și: Tratament rapid și eficient pentru nasul înfundat

Recomandări

Ceai sau cafea? Ce băutură este mai sănătoasă pentru inimă, creier și siluetă

De ce ne simțim mai obosiți toamna și ce putem face pentru a ne recăpăta energia

De ce nu funcționează antibioticele împotriva răcelii?

Antibioticele sunt medicamente concepute pentru a distruge bacteriile sau pentru a le împiedica să se multiplice. Virusurile au o structură și un mecanism de înmulțire diferite, astfel că nu pot fi combătute cu aceste medicamente.

Răceala comună poate fi provocată de numeroase virusuri respiratorii. Printre simptomele obișnuite se numără secrețiile nazale, strănutul, congestia nazală, durerea în gât și tusea. În majoritatea cazurilor, organismul elimină treptat infecția, iar simptomele se ameliorează fără tratament antibiotic.

Nici mucusul galben sau verde nu este, în sine, o dovadă că infecția este bacteriană. Culoarea secrețiilor se poate modifica pe parcursul unei infecții virale și nu este suficientă pentru a justifica administrarea unui antibiotic.

Prin urmare, dacă ai simptome tipice de răceală, începerea unui antibiotic „preventiv” nu împiedică în mod sigur apariția complicațiilor și nu reprezintă o metodă eficientă de a scurta boala.

Ce se întâmplă dacă iei antibiotice fără să ai nevoie de ele?

Chiar dacă sunt prescrise frecvent pentru anumite infecții bacteriene, antibioticele nu sunt lipsite de riscuri. Administrarea lor fără indicație medicală te poate expune unor reacții adverse, fără să îți ofere beneficiul urmărit.

Printre efectele nedorite posibile se numără:

• Tulburările digestive: greață, dureri abdominale și diaree.
• Reacțiile alergice: unele pot fi severe și necesită intervenție medicală urgentă.
• Dezechilibrul florei microbiene: antibioticele pot afecta și bacteriile benefice din organism.
• Infecțiile asociate antibioticelor: în anumite situații, tratamentul poate favoriza dezvoltarea bacteriei Clostridioides difficile, care poate provoca diaree severă.
• Rezistența la antibiotice: utilizarea inutilă sau incorectă contribuie la selectarea bacteriilor care nu mai răspund la anumite tratamente.

Rezistența la antibiotice nu înseamnă că organismul uman devine rezistent la medicamente, ci că bacteriile dezvoltă mecanisme prin care tratamentele nu le mai pot combate eficient. În consecință, unele infecții bacteriene pot deveni mai greu de tratat, iar opțiunile terapeutice se pot reduce.

Organizația Mondială a Sănătății consideră rezistența antimicrobiană o amenințare importantă pentru sănătatea publică, iar utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor contribuie la agravarea acestei probleme.

Dar dacă simptomele se agravează după câteva zile?

O răceală poate dura mai multe zile, iar unele simptome, în special tusea și congestia nazală, pot persista după ce starea generală începe să se îmbunătățească. Acest lucru nu înseamnă automat că ai nevoie de antibiotic.

Totuși, uneori, o infecție virală poate fi urmată de o infecție bacteriană. În alte cazuri, simptomele care seamănă cu cele ale unei răceli pot avea de la început o altă cauză.

Medicul poate lua în considerare o infecție bacteriană, de exemplu, în anumite cazuri de sinuzită bacteriană, pneumonie sau faringită streptococică. Decizia depinde de durata și evoluția simptomelor, de examinarea clinică și, atunci când este necesar, de rezultatele unor teste.

Este recomandat să ceri sfatul medicului dacă simptomele nu se ameliorează după aproximativ zece zile, dacă se agravează după o perioadă în care păreau să treacă sau dacă febra persistă ori reapare. Aceste situații justifică o evaluare, dar nu înseamnă automat că trebuie administrat un antibiotic.

Dificultățile de respirație, durerea toracică severă, confuzia sau o stare generală foarte alterată impun evaluare medicală urgentă.

Când sunt, totuși, necesare antibioticele?

Antibioticele sunt utile și uneori esențiale atunci când există o infecție bacteriană pentru care tratamentul este indicat. Ele pot fi recomandate, de exemplu, în anumite forme de pneumonie bacteriană, în faringita streptococică confirmată sau în unele cazuri de sinuzită bacteriană.

Nu toate infecțiile bacteriene necesită însă automat antibiotic. Medicul trebuie să evalueze dacă tratamentul este necesar, ce medicament este potrivit și cât trebuie administrat.

De asemenea, simpla prezență a durerii în gât, a tusei sau a febrei nu stabilește cauza infecției. Unele simptome sunt comune atât infecțiilor virale, cât și celor bacteriene, motiv pentru care diagnosticul nu ar trebui pus doar pe baza unei singure manifestări.

Dacă medicul îți prescrie un antibiotic, respectă indicațiile privind administrarea și durata tratamentului. Nu utiliza medicamente rămase de la o boală anterioară, nu lua antibiotice prescrise altei persoane și nu modifica tratamentul fără să discuți cu medicul.

Ce poți face la primele semne de răceală?

În cazul unei răceli obișnuite, obiectivul este ameliorarea simptomelor și susținerea recuperării, nu administrarea preventivă a unui antibiotic.

Odihnește-te și hidratează-te. Somnul suficient și consumul adecvat de lichide pot contribui la starea de confort în perioada bolii.

Folosește soluții saline pentru nas. Spray-urile cu ser fiziologic pot ajuta la îndepărtarea secrețiilor și la ameliorarea congestiei nazale.

Calmează durerea în gât. Băuturile calde și mierea pot reduce temporar disconfortul și tusea. Mierea nu se administrează copiilor sub un an.

Alege cu atenție medicamentele pentru simptome. Unele analgezice și antitermice pot reduce febra sau durerile, dacă sunt potrivite pentru tine. Respectă prospectul și cere sfatul medicului ori farmacistului, mai ales dacă ai afecțiuni cronice, iei alte medicamente sau ești însărcinată.

Redu riscul de transmitere. Spală-te regulat pe mâini, aerisește încăperile și evită contactul apropiat cu persoanele vulnerabile atunci când ai simptome respiratorii.

Dacă ai simptome sugestive pentru gripă sau COVID-19, mai ales dacă faci parte dintr-o categorie cu risc crescut de complicații, discută cât mai devreme cu medicul. În anumite situații, tratamentele antivirale pot fi indicate și sunt mai eficiente dacă sunt începute la timp.

Greșeli frecvente pe care ar trebui să le eviți

Una dintre cele mai răspândite greșeli este administrarea unui antibiotic la fiecare episod de răceală, pe baza experiențelor anterioare sau a recomandărilor primite de la alte persoane.

Alte obiceiuri riscante sunt păstrarea comprimatelor rămase pentru următoarea răceală, folosirea unui antibiotic prescris altcuiva și întreruperea sau prelungirea tratamentului fără recomandare medicală.

Este important și să nu confunzi ameliorarea naturală a simptomelor cu efectul unui antibiotic. O răceală virală se poate ameliora de la sine, iar faptul că te-ai simțit mai bine după ce ai luat un antibiotic nu demonstrează că medicamentul a fost necesar.

Antibioticele nu trebuie folosite la primele semne de răceală, ci doar atunci când există o indicație medicală. În cele mai multe cazuri, măsurile de ameliorare a simptomelor și monitorizarea evoluției sunt suficiente. Dacă simptomele persistă, se agravează sau apar semne de alarmă, consultul medical este pasul potrivit pentru stabilirea cauzei și alegerea tratamentului.

Foto: Shutterstock