Simți nevoia să îți miști constant picioarele atunci când te așezi în pat, chiar dacă ești obosit și vrei să adormi? Poate fi mai mult decât o simplă agitație. În unele cazuri, senzația poate fi asociată cu sindromul picioarelor neliniștite (SPN), o afecțiune neurologică ce provoacă o nevoie greu de controlat de a mișca picioarele.
Disconfortul apare, de obicei, în perioadele de repaus, este mai intens seara sau noaptea și se poate ameliora temporar atunci când persoana se ridică, merge sau își mișcă picioarele.
Citește și: Vânătăile apărute din senin – de ce te învinețești repede? 10 boli care cauzează vânătăi
Senzațiile resimțite de persoanele cu SPN pot fi greu de descris. Nu este vorba întotdeauna despre o durere propriu-zisă. Unele persoane vorbesc despre furnicături, tensiune, senzație de tragere, pulsații, mâncărime profundă sau o senzație neplăcută „în interiorul” picioarelor.
Un element caracteristic este nevoia de a mișca picioarele pentru a reduce disconfortul.
Simptomele apar sau se intensifică atunci când persoana stă nemișcată, de exemplu când se află în pat, stă pe scaun, călătorește cu mașina sau avionul ori urmărește un film.
Mișcarea poate aduce o ameliorare temporară. Persoana poate simți nevoia să se ridice din pat, să meargă prin cameră, să își întindă picioarele sau să le maseze.
Una dintre caracteristicile importante ale sindromului este faptul că simptomele tind să fie mai pronunțate seara și noaptea.
Acest tipar este legat de ritmul circadian, iar cercetătorii consideră că modificările anumitor mecanisme neurologice pe parcursul zilei pot contribui la accentuarea simptomelor în timpul serii.
Din acest motiv, o persoană poate să nu simtă aproape nimic dimineața sau în timpul activităților de peste zi, dar să înceapă să aibă senzații neplăcute imediat ce se așază în pat.
Mecanismele exacte prin care apare sindromul picioarelor neliniștite nu sunt complet înțelese. Una dintre ipotezele importante implică dopamina, un neurotransmițător care participă la controlul mișcărilor.
Modificarea funcționării sistemului dopaminergic poate contribui la apariția simptomelor, motiv pentru care anumite tratamente care influențează acest sistem au fost utilizate în managementul sindromului.
Totuși, SPN nu trebuie redus la ideea unei simple „lipse de dopamină”. Afecțiunea este complexă, iar mecanismele implicate sunt multiple.
Unul dintre factorii asociați cu sindromul picioarelor neliniștite este deficitul de fier.
Fierul este important pentru funcționarea sistemului nervos și pentru metabolismul dopaminei. Unele persoane cu SPN pot avea depozite scăzute de fier chiar dacă nu prezintă neapărat anemie.
De aceea, în anumite situații, medicul poate recomanda analize pentru evaluarea statusului fierului, inclusiv feritina.
Este important însă ca suplimentele cu fier să nu fie luate fără recomandare medicală. Excesul de fier poate fi, la rândul său, problematic.
Sindromul picioarelor neliniștite poate apărea la orice vârstă, însă anumite persoane prezintă un risc mai mare.
Afecțiunea poate fi asociată cu:
Există și forme familiale ale sindromului, ceea ce sugerează că factorii genetici pot avea un rol important.
Problema nu este doar senzația neplăcută din picioare. Pentru multe persoane, simptomele pot face dificilă adormirea sau pot determina treziri repetate în timpul nopții.
Uneori, persoana ajunge să se ridice din pat de mai multe ori pentru a merge sau a-și mișca picioarele, ceea ce fragmentează somnul.
Pe termen lung, lipsa unui somn de calitate poate contribui la oboseală, somnolență în timpul zilei, dificultăți de concentrare și iritabilitate.
Nu. Deși ambele pot apărea noaptea, sunt fenomene diferite.
O crampă musculară presupune, de obicei, o contracție involuntară și dureroasă a unui mușchi. În schimb, în cazul SPN, problema principală este nevoia de a mișca picioarele, asociată cu senzații neplăcute care apar în repaus și se ameliorează prin mișcare.
Și alte probleme, precum neuropatia periferică sau anumite afecțiuni circulatorii, pot produce senzații neobișnuite la nivelul picioarelor. De aceea, diagnosticul nu ar trebui stabilit doar pe baza faptului că „picioarele nu stau locului”.
În formele ușoare, anumite schimbări ale stilului de viață pot contribui la reducerea simptomelor.
Poate fi util să menții un program regulat de somn, să faci mișcare moderată în timpul zilei și să eviți perioadele foarte lungi de stat nemișcat.
Unele persoane observă că simptomele sunt mai intense după consumul de cafeină sau alcool, astfel că reducerea acestora poate fi benefică.
Un duș cald, întinderile ușoare, masajul picioarelor sau aplicarea alternativă de comprese calde și reci pot oferi, de asemenea, ameliorare temporară.
Dacă simptomele sunt frecvente și afectează somnul, medicul poate căuta cauzele asociate, inclusiv eventualul deficit de fier, și poate decide dacă este necesar un tratament medicamentos.
Nu orice senzație de neliniște a picioarelor înseamnă sindromul picioarelor neliniștite. Însă este recomandat să ceri sfatul unui medic dacă:
Medicul poate analiza simptomele, istoricul medical și eventualele medicamente administrate și poate recomanda investigații pentru identificarea unor cauze tratabile.
Sindromul picioarelor neliniștite nu înseamnă pur și simplu că ești o persoană agitată. Nevoia repetată de a mișca picioarele, în special seara și în perioadele de repaus, poate avea o cauză neurologică și poate afecta semnificativ somnul. Dacă simptomele apar frecvent, merită discutate cu un medic, mai ales pentru că unele dintre cauzele asociate pot fi identificate și tratate.
Foto: Shutterstock