Mergi puțin pe jos? Trucul simplu care ar putea reduce riscul de moarte prematură, potrivit unui nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Nu doar numărul de pași pe care îi facem într-o zi ar putea conta pentru sănătate, ci și viteza cu care îi facem. Un nou studiu sugerează că persoanele care merg relativ puțin ar putea obține beneficii importante dacă măcar o parte dintre pașii zilnici sunt făcuți într-un ritm mai alert.

Cercetătorii din Australia și Spania au analizat datele a aproximativ 70.000 de adulți cu vârste între 40 și 69 de ani, pentru a vedea cum se combină numărul zilnic de pași și ritmul mersului în relație cu riscul de deces.

Rezultatele arată că, în special pentru persoanele care fac mai puțin de 5.000 de pași pe zi, un ritm mai rapid a fost asociat cu un risc mai mic de moarte prematură.

Recomandări

Candidoza recurentă: de ce unele femei ajung să aibă episoade repetate și când trebuie căutată cauza

Leguma cu frunze crețe care poate susține sănătatea oaselor și imunitatea. Beneficiile consumului de kale

Totuși, studiul nu transmite mesajul că viteza poate înlocui complet mișcarea. Persoanele care acumulau între 7.500 și 10.000 de pași pe zi au avut cel mai mic risc de deces, indiferent de viteza cu care își făceau pașii.

Aproximativ 70.000 de adulți au fost incluși în studiu

Participanții au fost împărțiți în patru categorii, în funcție de numărul de pași efectuați zilnic: sub 5.000 de pași, între 5.000 și 7.500, între 7.500 și 10.000 și peste 10.000 de pași. Cercetătorii nu s-au uitat însă numai la cantitatea de mișcare.

Ei au calculat și ceea ce au numit „peak 30-minute cadence”, adică numărul mediu de pași pe minut în cele mai active 30 de minute ale zilei. Cele 30 de minute nu trebuiau neapărat să fie consecutive.

Această măsurătoare le-a permis cercetătorilor să analizeze atât cât se deplasează o persoană într-o zi, cât și intensitatea mersului în perioadele sale cele mai active.

Ce s-a întâmplat la persoanele care făceau sub 5.000 de pași

Una dintre cele mai interesante constatări a apărut în rândul participanților care acumulau mai puțin de 5.000 de pași pe zi, un nivel redus de activitate.

În această categorie, persoanele care aveau un ritm mai alert în cele mai active 30 de minute prezentau un risc de deces mai mic decât cele care mergeau mai încet.

Cei care ajungeau la o cadență maximă de 30 de minute situată între aproximativ 60 și 90 de pași pe minut aveau rezultate mai favorabile decât participanții cu o cadență mai redusă.

Un exemplu oferit de cercetători este deosebit de relevant: o persoană care făcea sub 5.000 de pași pe zi, dar atingea o cadență de aproximativ 80 de pași pe minut, putea avea un risc de deces comparabil cu cel al unei persoane care făcea între 5.000 și 7.500 de pași, dar mergea într-un ritm mai lent, cu o cadență maximă de aproximativ 60 de pași pe minut.

Ritmul poate compensa într-o anumită măsură numărul redus de pași

Dr. Nicholas Koemel, cercetător la Monash University și unul dintre autorii studiului, a explicat că rezultatele sugerează existența unui fel de compromis între numărul pașilor și ritmul lor.

Pentru persoanele care nu reușesc să ajungă la un număr mare de pași în fiecare zi, creșterea intensității mersului ar putea oferi unele beneficii comparabile cu efectuarea unui număr mai mare de pași într-un ritm mai lent.

Această constatare ar putea fi importantă mai ales pentru adulții de vârstă mijlocie și pentru persoanele în vârstă care, din diverse motive, întâmpină dificultăți în creșterea volumului zilnic de activitate.

Mesajul nu este însă că trebuie să alegem între „mai mult” și „mai repede”. Cercetarea indică faptul că ambele dimensiuni contează.

Între 7.500 și 10.000 de pași, riscul a fost cel mai mic

Studiul oferă și o informație importantă pentru cei care urmăresc zilnic numărul de pași pe telefon sau pe un ceas inteligent.

Participanții care făceau între 7.500 și 10.000 de pași pe zi au prezentat cel mai mic risc de deces, indiferent de ritmul în care acumulau acești pași.

Așadar, mersul mai rapid nu anulează beneficiile unui volum mai mare de activitate.

Rezultatele sugerează mai degrabă că există mai multe modalități prin care mersul poate contribui la sănătate. Dacă o persoană nu poate crește foarte mult numărul pașilor, intensitatea ar putea reprezenta o altă componentă asupra căreia poate interveni.

Nu trebuie să mergi rapid timp de 30 de minute fără oprire

Sintagma „30 de minute” poate crea impresia că participanții trebuiau să facă o plimbare rapidă continuă de o jumătate de oră. Nu aceasta a fost măsurătoarea folosită.

Cercetătorii au analizat cele mai active 30 de minute acumulate pe parcursul zilei, ceea ce înseamnă că perioadele respective puteau proveni din momente diferite.

Prin urmare, rezultatele nu stabilesc o „rețetă” conform căreia fiecare persoană trebuie să meargă exact 30 de minute la o anumită viteză pentru a-și reduce riscul de deces.

Ele arată o asociere între intensitatea pașilor efectuați în perioadele cele mai active și mortalitate.

Studiul are și limite importante

Autorii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu atenție. Participanții au avut nevoie de numai trei zile valide de monitorizare a activității pentru a putea fi incluși în analiză. Aceste câteva zile nu reflectă neapărat perfect comportamentul unei persoane pe termen lung.

În plus, fiind vorba despre un studiu observațional, cercetarea poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra că mersul mai rapid provoacă în mod direct reducerea riscului de deces.

Pot exista și alți factori care influențează atât capacitatea unei persoane de a merge repede, cât și starea sa generală de sănătate. Cu toate aceste limite, cercetarea aduce o perspectivă interesantă asupra recomandărilor bazate exclusiv pe numărul de pași.

Sursă foto: Shutterstock