Asia Express este construit ca o competiție de anduranță, dar pentru organism provocarea este mult mai complexă decât pare la televizor. În sezonul 9, concurenții de pe „Drumul Mătăsii” traversează Uzbekistan și China, iar încă din primele zile au fost puși în situații solicitante: au mers prin deșert cu bagajele în spate, au avut de îndeplinit probe fizice și au dormit în condiții neobișnuite.
Într-un astfel de context, corpul trebuie să se adapteze simultan la somn insuficient, efort fizic repetat, alimentație schimbată, stres psihologic, căldură și variații mari de temperatură.
Niciunul dintre acești factori, luat separat, nu este neapărat periculos pentru un adult sănătos. Problema este combinația lor și faptul că organismul are foarte puțin timp pentru recuperare.
Citește și: Jojo: “Nu arăt aşa fără efort!
Somnul nu este o pauză în care organismul „nu face nimic”. În timpul somnului au loc procese importante de recuperare, iar reducerea repetată a duratei somnului afectează atenția, funcțiile cognitive, reglarea emoțională, metabolismul și sistemul cardiovascular. O analiză amplă a mai multor meta-analize a asociat privarea de somn cu un risc mai mare pentru hipertensiune, boli cardiovasculare și tulburări metabolice, precum și cu creșterea anxietății și dificultăți de reglare emoțională.
Pentru un concurent care trebuie să ia rapid decizii, să negocieze cu localnicii, să se orienteze într-un loc necunoscut și apoi să alerge sau să care greutăți, lipsa somnului poate deveni foarte vizibilă.
Nu este vorba doar despre senzația de „sunt mort de somn”. Pot apărea:
Cercetările experimentale arată că privarea de somn poate crește senzația de oboseală și efort perceput în timpul exercițiului și poate reduce performanța fizică.
Aceeași probă poate fi percepută complet diferit după o noapte de somn bun și după una foarte scurtă.
Când organismul este privat de somn, crește senzația subiectivă de efort. Cu alte cuvinte, o activitate care în mod normal ar fi solicitantă, dar suportabilă, poate ajunge să fie percepută ca mult mai grea.
Este unul dintre motivele pentru care, într-o competiție precum Asia Express, oboseala se poate acumula foarte repede. Nu ai doar o zi grea, după care te odihnești complet. Ai o zi grea urmată de alta.
Activitatea fizică este benefică, însă efortul foarte intens și repetat, fără suficientă recuperare, pune organismul într-o situație complet diferită.
Mușchii suferă microleziuni normale asociate efortului, depozitele de energie trebuie refăcute, iar organismul activează procese inflamatorii necesare recuperării.
După perioade de efort intens și prelungit, au fost observate modificări temporare ale unor componente ale răspunsului imun și inflamator.
Asta nu înseamnă că sportul „distruge imunitatea”. Diferența dintre exercițiul moderat și efortul foarte intens, prelungit și asociat cu stres și recuperare insuficientă este esențială.
Într-o competiție de anduranță, organismul nu primește întotdeauna timpul necesar pentru a reveni complet înainte de următoarea probă.
Pentru concurenții care desfășoară activități fizice în condiții de căldură, problema nu este doar oboseala musculară.
Transpirația duce la pierderea de apă și electroliți, iar efortul în temperaturi ridicate crește riscul de deshidratare și de afecțiuni asociate căldurii. CDC recomandă ca persoanele care fac efort în zilele calde să bea mai multe lichide decât de obicei și să oprească activitatea dacă apar senzația de slăbiciune sau amețeala.
Semnele deshidratării pot include sete, gură uscată, oboseală, amețeală, dureri de cap și urinare mai puțin frecventă.
Problema este că, într-un concurs, un participant poate interpreta primele simptome drept „pur și simplu sunt obosit”, deși organismul pierde deja mai multe lichide decât reușește să înlocuiască.
Schimbarea bruscă a alimentației poate fi o altă provocare.
Într-o călătorie internațională, oamenii pot mânca alimente cu care nu sunt obișnuiți, cantități diferite de grăsimi, condimente sau fibre și mese la ore foarte diferite față de programul de acasă.
La acestea se adaugă riscul de gastroenterită sau diaree a călătorului atunci când există expunere la alimente sau apă contaminate. CDC consideră diareea călătorului una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate asociate călătoriilor internaționale. Riscul este legat în primul rând de agenți infecțioși și de igiena alimentelor și a apei.
Așadar, dacă un concurent dezvoltă dureri abdominale sau diaree în timpul unei astfel de competiții, nu trebuie presupus automat că „organismul nu este obișnuit cu mâncarea asiatică”. Uneori poate fi pur și simplu o infecție gastrointestinală.
Este importantă și această nuanță.
Organismul nu are nevoie de o anumită bucătărie națională pentru a funcționa. O alimentație diferită de cea cu care suntem obișnuiți poate fi perfect sănătoasă.
Problema într-o competiție de anduranță este mai degrabă combinația dintre aportul energetic și efortul depus.
Dacă persoana consumă mult mai puține calorii decât cheltuiește timp de mai multe zile, organismul trebuie să își mobilizeze rezervele de energie.
La un moment dat pot apărea:
Amețeala în timpul unui traseu intens poate avea mai multe explicații.
Deshidratarea este una dintre ele. O altă posibilitate este aportul insuficient de energie, mai ales când activitatea fizică este intensă și prelungită.
Și somnul insuficient poate contribui la o stare de slăbiciune și afectare a performanței.
În plus, căldura determină organismul să trimită mai mult sânge către piele pentru a facilita pierderea de căldură. Atunci când acest lucru se combină cu efortul, deshidratarea și alte condiții stresante, pot apărea amețeala și senzația de leșin.
De aceea, amețeala apărută în timpul unei probe fizice nu este un simptom pe care cineva ar trebui să îl „împingă până la capăt”.
Stresul fizic și psihologic pot influența și aparatul digestiv.
Atunci când organismul se află într-o stare de stres, sistemul nervos autonom modifică modul în care sunt distribuite resursele organismului. În plus, efortul intens, deshidratarea și mesele neregulate pot contribui la greață, crampe sau modificări ale tranzitului.
Dacă la acestea se adaugă o infecție gastrointestinală dobândită în timpul călătoriei, simptomele pot deveni mult mai intense.
CDC subliniază că diareea călătorului poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau paraziți și că pierderile de lichide și electroliți sunt importante mai ales atunci când diareea și vărsăturile sunt prelungite.
Asia Express nu este doar o probă fizică.
Concurenții trebuie să se descurce într-un mediu necunoscut, fără telefon și cu resurse financiare extrem de limitate, având la dispoziție doar un euro pe zi și ajutorul localnicilor.
Această lipsă de control poate activa puternic răspunsul la stres.
La nivel fiziologic, stresul acut este util: crește vigilența și mobilizează energie pentru a face față unei situații dificile.
Problema apare atunci când stresul acut se repetă zilnic, peste care se suprapun somn puțin, efort și alimentație neregulată.
Atunci nu mai vorbim despre un simplu „m-am enervat”. Corpul primește, zi după zi, semnale că trebuie să rămână în stare de alertă.
Una dintre modificările cele mai vizibile după câteva zile solicitante poate fi comportamentul.
Lipsa somnului este asociată cu dificultăți de reglare emoțională și cu niveluri mai mari de anxietate și stres perceput.
Într-o competiție în care oamenii sunt obligați să ia decizii rapid și să colaboreze permanent cu partenerul, acest lucru poate deveni important.
O reacție care în mod normal ar fi gestionată calm poate deveni, după mai multe nopți de somn insuficient și efort, mult mai intensă.
De aici pot apărea conflicte care, privite din exterior, par disproporționate față de situația inițială.
Este tentant să spunem: „Dacă dormi puțin și faci efort, îți scade imunitatea”.
Realitatea este mai nuanțată.
Somnul este important pentru funcționarea sistemului imun, iar privarea de somn și efortul intens pot modifica răspunsurile inflamatorii și imune. Studiile experimentale au identificat modificări temporare ale anumitor componente ale imunității după efort intens, mai ales în perioada imediată de recuperare.
Asta nu înseamnă că o persoană care doarme prost două nopți va face automat o infecție.
Înseamnă că repetarea mai multor factori de stres fiziologic fără suficientă recuperare poate face organismul mai vulnerabil și poate afecta modul în care acesta răspunde la stres și infecții.
Corpul poate compensa temporar.
În primele zile, adrenalina, motivația și entuziasmul pot face ca o persoană să nu simtă complet gradul de epuizare.
Dar faptul că încă poți continua nu înseamnă că organismul s-a recuperat.
Pe măsură ce zilele trec, se acumulează deficitul de somn, oboseala musculară, stresul și eventual deficitul energetic sau de lichide.
Astfel, cineva poate trece relativ bine prin primele probe și să resimtă mult mai puternic epuizarea după câteva zile consecutive.
Într-o competiție de anduranță, instinctul poate fi să câștigi cât mai mult timp activ și să sacrifici odihna.
Din perspectiva fiziologiei, însă, somnul nu este timp pierdut.
Recuperarea fizică, reglarea emoțională și funcționarea cognitivă depind în mare măsură de un somn adecvat. Pentru adulți, recomandările generale sunt de aproximativ 7-9 ore pe noapte, deși necesarul individual poate varia.
În condiții de competiție acest lucru nu este întotdeauna posibil, dar efectele privării nu dispar doar pentru că persoana „trebuie să continue”.
Există o diferență foarte mare între oboseala normală după efort și semnele că organismul nu mai face față.
Slăbiciunea severă, confuzia, leșinul, dificultățile de respirație, durerea în piept, vărsăturile repetate, incapacitatea de a bea lichide sau simptomele severe asociate căldurii necesită oprirea activității și evaluare medicală.
CDC recomandă oprirea exercițiului și mutarea într-un loc răcoros atunci când apar senzația de leșin sau slăbiciune în timpul activității fizice pe căldură.
O competiție nu schimbă această regulă fiziologică.
Efectele unui astfel de efort nu se termină neapărat odată cu ultima probă.
După o perioadă de somn insuficient și activitate fizică intensă, organismul are nevoie de timp pentru a-și reface rezervele energetice, pentru recuperarea musculară și pentru normalizarea programului de somn.
Dacă a existat și o infecție digestivă, deshidratare sau o scădere importantă în greutate, recuperarea poate dura mai mult.
Tocmai de aceea, după o perioadă de efort extrem, revenirea bruscă la antrenamente sau activități foarte solicitante nu este neapărat cea mai bună strategie.
Ce se vede pe ecran — alergarea, mersul prin deșert, căratul bagajelor, lipsa confortului și nopțile neobișnuite — este doar partea vizibilă a efortului.
În interiorul organismului se desfășoară simultan o serie de procese: crește consumul energetic, musculatura intră într-un proces continuu de recuperare, apare nevoia de lichide și electroliți, somnul devine esențial pentru refacere, iar stresul poate afecta digestia și reglarea emoțională.
Dacă aceste solicitări apar o singură dată, un organism sănătos le poate tolera de multe ori fără consecințe pe termen lung.
Când însă sunt repetate zi după zi, cu somn insuficient, alimentație neregulată, expunere la căldură și efort fizic intens, organismul începe să arate exact cât de importantă este recuperarea.
Pentru un concurent, „mai am o probă și după aceea mă odihnesc” poate părea o strategie bună. Din punct de vedere fiziologic, corpul are însă limite pe care voința și adrenalina nu le pot elimina.
Foto: Shutterstock