„Sunt obosită mereu.” „Parcă nu mai am energie deloc.” „Dorm, dar mă trezesc la fel de obosită.”
Sunt formulări pe care le auzim frecvent și pe care, de cele mai multe ori, le asociem cu stresul, lipsa somnului, perioadele aglomerate sau schimbarea anotimpului. Și, într-adevăr, toate acestea pot explica o stare de epuizare temporară.
Problema apare atunci când oboseala devine persistentă, disproporționată față de activitatea depusă sau începe să fie însoțită de alte simptome.
Oboseala nu este o boală în sine, ci un simptom care poate apărea în foarte multe situații, de la cele banale până la anumite afecțiuni care necesită investigații medicale.
Citește și: Migrena: simptome, tratament
Este normal să te simți obosit după câteva nopți dormite prost, după efort fizic intens, într-o perioadă foarte stresantă sau după o infecție.
Mai puțin normal este ca senzația de epuizare să continue săptămâni întregi fără o explicație evidentă sau să fie suficient de puternică încât să afecteze activitățile obișnuite.
Un alt semnal este diferența dintre „mi-e somn” și „nu am energie”.
Somnolența înseamnă, în principal, tendința de a adormi. Oboseala poate însemna lipsă de energie, senzație de slăbiciune, dificultăți de concentrare sau impresia că orice activitate necesită un efort neobișnuit de mare.
Cele două se pot suprapune, dar nu sunt același lucru.
Anemia apare atunci când sângele nu poate transporta suficient oxigen către țesuturi, cel mai frecvent din cauza unui nivel scăzut al hemoglobinei.
Deficitul de fier este una dintre cauzele frecvente de anemie. Oboseala, lipsa de energie, amețeala, durerile de cap, paloarea sau senzația de lipsă de aer la efort pot apărea în acest context. (nhs.uk)
La femei, menstruațiile abundente reprezintă o cauză importantă de pierdere de fier și pot contribui la dezvoltarea anemiei feriprive.
Interesant este că deficitul de fier poate exista și fără anemie propriu-zisă, iar unele persoane pot avea simptome înainte ca hemoglobina să scadă suficient pentru a îndeplini criteriile de anemie.
De aceea, oboseala persistentă nu ar trebui să ducă automat la concluzia „am nevoie de vitamina X”, ci la identificarea cauzei.
Tiroida influențează numeroase procese metabolice, iar o tiroidă care funcționează insuficient poate produce o gamă largă de simptome.
În hipotiroidism pot apărea oboseală, senzație de frig, creștere în greutate, constipație, piele uscată, căderea părului, încetinirea ritmului cardiac sau dificultăți de concentrare. (nhs.uk)
Pentru că multe dintre aceste manifestări sunt comune și altor situații, hipotiroidismul poate rămâne nedetectat o perioadă.
Diagnosticul nu se pune după simptome, ci prin evaluare medicală și analize de sânge.
Oboseala persistentă poate apărea și în diabet, mai ales atunci când glicemia este crescută.
Atunci când glucoza nu este utilizată eficient de organism, persoana poate avea senzația că nu are energie. În același timp, pot apărea sete intensă, urinări frecvente, scădere sau modificări inexplicabile ale greutății și vedere încețoșată. (cdc.gov)
Uneori, însă, diabetul poate exista o perioadă fără simptome evidente.
De aceea, o stare de oboseală inexplicabilă, în special atunci când este asociată cu alte modificări, poate justifica verificarea glicemiei.
Una dintre explicațiile pentru oboseala de dimineață poate fi o problemă care apare noaptea.
În apneea obstructivă de somn, respirația se oprește și pornește în mod repetat în timpul somnului. Acest lucru poate fragmenta somnul și poate împiedica obținerea unei odihne de calitate.
Semnele pot include sforăit puternic, pauze de respirație observate de partener, treziri cu senzație de sufocare, dureri de cap dimineața, somnolență în timpul zilei și dificultăți de concentrare. (nhlbi.nih.gov)
Asta explică o situație aparent paradoxală: o persoană poate sta în pat opt ore și totuși să se trezească epuizată.
După unele infecții, organismul nu revine imediat la nivelul obișnuit de energie.
O perioadă de oboseală poate persista după infecții respiratorii sau alte boli infecțioase, chiar și atunci când febra și celelalte simptome acute au dispărut.
Există și anumite infecții, precum mononucleoza infecțioasă, în care oboseala poate dura o perioadă mai lungă. (cdc.gov)
În cazul în care oboseala persistă după o infecție și este severă sau se asociază cu alte simptome, recuperarea merită discutată cu medicul.
Unele boli autoimune pot debuta cu manifestări aparent vagi: oboseală, dureri articulare, rigiditate, febră inexplicabilă, erupții cutanate sau o stare generală alterată.
Exemplele includ lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă sau alte boli autoimune.
Asta nu înseamnă că o persoană obosită are automat o boală autoimună. Dimpotrivă, oboseala singură este extrem de nespecifică.
Semnalul de alarmă apare atunci când ea se combină cu alte simptome persistente și neobișnuite.
Rinichii au roluri esențiale în organism, inclusiv în eliminarea produșilor reziduali și în producerea unor hormoni implicați în formarea globulelor roșii.
În boala renală cronică, oboseala poate apărea, printre altele, din cauza anemiei sau a acumulării unor produși reziduali. (niddk.nih.gov)
Problema este că boala renală cronică poate evolua mult timp cu puține simptome.
De aceea, atunci când oboseala este persistentă și există factori de risc precum hipertensiunea arterială sau diabetul, evaluarea medicală devine cu atât mai importantă.
Ficatul este implicat în numeroase procese metabolice, iar anumite boli hepatice pot provoca oboseală și slăbiciune.
În stadii incipiente, unele afecțiuni hepatice pot avea simptome puține sau nespecifice. Oboseala poate fi unul dintre ele, alături de greață, pierderea poftei de mâncare sau disconfort abdominal, în funcție de cauză. (nhs.uk)
Din nou, un singur simptom nu este suficient pentru a indica o boală de ficat.
Vitamina B12 este importantă pentru formarea globulelor roșii și funcționarea normală a sistemului nervos.
Deficitul poate provoca oboseală și slăbiciune, dar și furnicături sau amorțeli, probleme de echilibru, dificultăți de concentrare și alte simptome neurologice. (nhs.uk)
Riscul este mai mare în anumite situații, de exemplu la persoanele cu unele boli digestive sau la cele care urmează anumite diete ori tratamente.
Este important ca suplimentele să nu fie luate la întâmplare, mai ales în doze mari, fără identificarea unei eventuale carențe.
Oboseala nu trebuie privită exclusiv prin prisma bolilor fizice.
Depresia poate provoca pierderea energiei, dificultăți de concentrare, tulburări ale somnului și lipsa interesului pentru activități care înainte erau plăcute. (nhs.uk)
Anxietatea poate contribui, de asemenea, la epuizare, mai ales atunci când organismul rămâne într-o stare prelungită de tensiune și hiperactivare.
Un aspect important este că faptul că oboseala are o componentă psihologică nu înseamnă că este imaginară. Simptomul este real, iar evaluarea trebuie să țină cont atât de sănătatea fizică, cât și de cea mintală.
Oboseala poate fi și un efect advers al anumitor medicamente.
Printre medicamentele care pot da somnolență sau senzație de oboseală se numără unele antihistaminice, sedative, medicamente pentru tensiune arterială și alte tratamente. Depinde foarte mult de substanță și de persoană.
Dacă oboseala a apărut după începerea unui tratament sau după schimbarea dozei, acest lucru trebuie discutat cu medicul sau farmacistul.
Tratamentul nu trebuie oprit brusc fără recomandare medicală.
Nu orice perioadă de oboseală necesită investigații.
Dar un consult medical este justificat atunci când oboseala:
Acestea nu indică automat o anumită boală. Ele sunt doar semnale că merită căutată cauza.
Nu există un „set universal de analize pentru oboseală”.
În funcție de simptome și de istoricul persoanei, medicul poate decide verificarea hemoleucogramei, a fierului și a rezervelor de fier, a funcției tiroidiene, a glicemiei, a vitaminei B12 și a altor parametri.
În anumite situații pot fi necesare investigații suplimentare.
Ideea importantă este că analizele ar trebui alese în funcție de contextul clinic, nu ca o listă interminabilă făcută fără un motiv.
Cel mai adesea, oboseala are o explicație mai simplă decât o boală gravă: somn insuficient, stres, alimentație dezechilibrată, efort, recuperare după o infecție sau efectele unui medicament.
Problema este atunci când senzația devine persistentă și nu mai poate fi explicată prin stilul de viață.
Anemia, hipotiroidismul, diabetul, apneea de somn, unele infecții, deficitele nutriționale, bolile renale sau hepatice și anumite boli autoimune se pot număra printre cauzele medicale ale oboselii.
Asta nu înseamnă că trebuie să te sperii la fiecare zi proastă. Înseamnă doar că o oboseală care persistă și se schimbă față de ceea ce este normal pentru tine merită luată în serios.
În loc să o acoperi la nesfârșit cu cafea, energizante sau suplimente luate la întâmplare, primul pas ar trebui să fie întrebarea: „De ce sunt atât de obosit?”
Uneori răspunsul este simplu. Alteori, tocmai această întrebare poate duce la descoperirea unei probleme care avea nevoie de atenție medicală.
Foto: Shutterstock