Boala Ménière: când amețeala se asociază cu țiuit și pierderea auzului. Cum recunoști această afecțiune a urechii interne

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O senzație bruscă de amețeală poate avea numeroase explicații. Uneori este vorba despre o scădere a tensiunii, alteori despre o problemă de echilibru, o migrenă sau o afecțiune a urechii interne. Există însă o situație în care amețeala apare împreună cu țiuitul în ureche și modificări ale auzului.

Una dintre afecțiunile care pot produce această combinație este boala Ménière, o tulburare a urechii interne care afectează atât mecanismele implicate în auz, cât și pe cele responsabile de echilibru. Episoadele de vertij pot apărea brusc și pot fi însoțite de pierdere de auz, tinitus și senzație de presiune sau plenitudine în ureche.

Citește și: Migrena: simptome, tratament

Recomandări

Infecțiile urinare recurente: de ce reapar și când trebuie căutată cauza. Când o „cistită” nu mai…

Menopauza și kilogramele în plus: adevărul din spatele schimbărilor de metabolism

Ce este boala Ménière

Boala Ménière este o afecțiune a urechii interne, mai exact a structurilor care participă atât la auz, cât și la menținerea echilibrului.

În urechea internă există un sistem complex numit labirint. Acesta conține cohleea, implicată în auz, și structurile vestibulare, care transmit creierului informații despre poziția și mișcarea corpului.

În boala Ménière, simptomele au fost asociate cu acumularea anormală de lichid endolimfatic în labirint, fenomen numit hidrops endolimfatic. Mecanismul exact prin care această modificare produce toate manifestările bolii nu este însă pe deplin elucidat.

Cum se manifestă

Cele mai cunoscute simptome sunt:

• episoade de vertij;
• țiuit sau alte zgomote în ureche;
• pierdere sau diminuare a auzului;
• senzație de presiune, plenitudine sau „ureche înfundată”.

Pot apărea și greață, vărsături și probleme de echilibru.

Un aspect caracteristic este faptul că simptomele pot veni și pleca. O persoană se poate simți relativ bine între episoade, pentru ca ulterior să aibă din nou un atac de vertij.

Nu orice amețeală înseamnă boala Ménière

Este importantă diferența dintre „amețeală” și vertij.

Vertijul este senzația că tu sau încăperea vă mișcați, de exemplu că totul se învârte. Poate fi foarte intens și poate afecta capacitatea de a sta în picioare sau de a merge.

Există numeroase alte cauze de vertij. Vertijul pozițional benign, de exemplu, apare tipic după schimbarea poziției capului, în timp ce nevrita vestibulară sau labirintita pot produce alte tipare de simptome.

De aceea, simplul fapt că o persoană are amețeli nu este suficient pentru a vorbi despre Ménière.

De ce apar și țiuitul și problemele de auz?

Aici se află una dintre particularitățile bolii.

Urechea internă participă simultan la două funcții importante: auzul și echilibrul. Cohleea are rolul de a transforma vibrațiile sonore în semnale nervoase, în timp ce structurile vestibulare furnizează informații despre mișcare și poziție.

În Ménière, perturbarea mediului lichidian din labirint poate afecta aceste sisteme. De aici apare asocierea dintre vertij și simptomele auditive.

Persoana poate observa că, înainte sau în timpul unui episod, sunetele par mai înfundate, apare un țiuit sau senzația că urechea este „plină”.

Pierderea auzului poate fi fluctuantă

Un element important este că pierderea auzului din boala Ménière nu este neapărat constantă de la început.

În formele caracteristice, modificările auzului pot apărea în legătură cu episoadele și pot fluctua. Diagnosticul de Ménière certă implică documentarea prin test auditiv a unei pierderi de auz, în special pentru frecvențele joase până la medii, asociată cu episoadele de vertij.

În timp, la unele persoane, pierderea auzului poate deveni mai persistentă, iar tinitusul poate rămâne prezent.

Cât durează un atac?

Durata este un element important în evaluare.

Pentru diagnosticul de Ménière certă, NIDCD menționează cel puțin două episoade spontane de vertij care durează între 20 de minute și 12 ore, împreună cu pierdere de auz documentată și simptome auditive precum tinitusul sau senzația de presiune în ureche.

Simptomele pot dura însă diferit de la o persoană la alta, motiv pentru care istoricul exact al episoadelor este important.

Un jurnal în care sunt notate momentul apariției vertijului, durata, urechea afectată, modificările auzului și eventualii factori asociați poate fi util în timpul consultului.

De ce apare boala Ménière?

Aici medicina nu are încă un răspuns definitiv.

Cauza exactă a bolii Ménière rămâne necunoscută. Au fost propuse mai multe mecanisme, inclusiv modificări ale vaselor de sânge, infecții virale, alergii, reacții autoimune și factori genetici. Nu există însă o singură cauză demonstrată pentru toate cazurile.

Faptul că mai multe persoane din aceeași familie pot avea boala sugerează că factorii genetici ar putea avea un rol la unii pacienți, dar Ménière nu este considerată pur și simplu o boală ereditară în sens clasic.

De ce este confundată cu alte afecțiuni

Vertijul și țiuitul sunt simptome întâlnite în numeroase probleme medicale.

Tinitusul, de exemplu, poate fi asociat cu pierderea auzului provocată de zgomot, anumite medicamente, dopuri de cerumen, infecții ale urechii sau alte afecțiuni ale sistemului auditiv.

De asemenea, vertijul poate apărea în tulburări vestibulare care nu au legătură cu Ménière.

Prin urmare, combinația simptomelor ridică suspiciunea, dar diagnosticul trebuie stabilit de medic.

Cum se pune diagnosticul

Nu există un singur test care să spună automat „este boala Ménière”.

Medicul ORL începe cu istoricul simptomelor: cum arată episoadele, cât durează, dacă apar modificări de auz, în ce ureche se manifestă și dacă există tinitus sau senzație de presiune.

Un test auditiv este important pentru evaluarea pierderii de auz. În anumite situații, medicul poate recomanda și investigații imagistice, cum ar fi RMN-ul, pentru a exclude alte cauze ale simptomelor.

Diagnosticul este, prin urmare, unul clinic și presupune corelarea mai multor informații, nu simpla identificare a unei singure manifestări.

Poate afecta ambele urechi?

Cel mai frecvent este afectată o singură ureche.

Totuși, NIDCD estimează că aproximativ 15%-25% dintre persoanele cu boala Ménière ajung să aibă afectate ambele urechi.

Din acest motiv, faptul că simptomele sunt inițial doar într-o ureche este perfect compatibil cu boala.

Există tratament?

Boala Ménière nu are în prezent un tratament care să o vindece definitiv, însă simptomele pot fi gestionate.

Strategia depinde de severitatea și frecvența episoadelor. Pot fi recomandate modificări ale stilului de viață și ale alimentației, medicamente pentru controlul vertijului și grețurilor și, în anumite situații, alte terapii administrate de specialist.

NIDCD menționează, printre măsurile utilizate pentru controlul simptomelor, reducerea aportului de sare și, în anumite cazuri, administrarea unui diuretic. Aceste măsuri trebuie însă individualizate și discutate cu medicul, nu aplicate automat de orice persoană care are amețeli.

În cazurile severe, există și tratamente specializate care acționează asupra urechii interne, inclusiv anumite proceduri sau medicamente administrate local. Alegerea lor depinde de situația individuală și de riscul asupra auzului.

Ce faci în timpul unui episod de vertij

În timpul unui atac, principalul risc imediat poate fi pierderea echilibrului și căderea.

Este important ca persoana să se așeze sau să se întindă într-un loc sigur și să evite condusul sau alte activități care necesită echilibru și orientare până când episodul trece.

Medicamentele împotriva vertijului sau grețurilor pot fi prescrise pentru anumite persoane și trebuie utilizate conform indicațiilor medicului.

Când pierderea auzului reprezintă o urgență

Este esențial să nu presupunem automat că o pierdere bruscă a auzului este „un episod de Ménière”.

Pierderea neurosenzorială bruscă a auzului poate apărea rapid, uneori într-o singură ureche, și poate fi asociată cu senzația de ureche înfundată, tinitus și amețeală. NIDCD recomandă evaluare medicală promptă, deoarece tratamentul pentru această situație poate fi dependent de timp.

Prin urmare, o persoană care observă că aude brusc mult mai puțin cu o ureche nu ar trebui să aștepte câteva zile pentru a vedea dacă „își revine”.

Când este momentul pentru un consult ORL

Episoadele repetate de vertij împreună cu tinitus, senzație de presiune în ureche sau modificarea auzului justifică un consult ORL.

Este important să fie evaluată și orice pierdere de auz nou apărută, mai ales dacă este unilaterală sau se instalează rapid.

Consultul este necesar și atunci când episoadele de amețeală interferează cu mersul, activitatea profesională sau viața de zi cu zi.

Ménière nu înseamnă pur și simplu „am amețeli”

Ceea ce face boala Ménière distinctă este tocmai asocierea dintre vertij și simptome auditive: tinitus, pierdere de auz și senzație de presiune în ureche.

Episoadele pot apărea brusc, pot dura de la zeci de minute la câteva ore și pot alterna cu perioade în care persoana se simte bine.

Dar această combinație nu trebuie folosită pentru autodiagnostic. Există mai multe boli ale urechii interne și ale sistemului nervos care pot produce simptome asemănătoare.

Un vertij izolat nu înseamnă Ménière. Un țiuit izolat nu înseamnă Ménière. Însă atunci când vertijul se repetă și apare împreună cu modificări ale auzului și tinitus, merită căutată cauza printr-o evaluare ORL și un test auditiv.

Iar atunci când pierderea auzului apare brusc, situația trebuie tratată cu și mai multă atenție, deoarece există și alte afecțiuni ale urechii interne pentru care evaluarea rapidă este esențială.

Foto: Shutterstock