„Ne folosim doar 10% din creier”. Adevărul din spatele unuia dintre cele mai răspândite mituri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Mitul potrivit căruia oamenii folosesc doar 10% din creier nu are bază științifică. Ce explică neurologii despre activitatea creierului și obiceiurile care îi susțin sănătatea.

Ideea potrivit căreia oamenii își folosesc doar 10% din creier circulă de zeci de ani în filme, discursuri motivaționale și conversații despre sănătate. Specialiștii în neurologie explică însă că afirmația nu are bază științifică și că, în realitate, creierul este activ în moduri diferite, în funcție de ceea ce facem, gândim sau simțim.

De unde a apărut mitul celor 10%?

Ideea sună aproape magic: oamenii ar folosi doar 10% din creier, în timp ce restul de 90% ar aștepta să fie „deblocat”. Afirmația a fost preluată de-a lungul timpului în filme, cărți, discursuri motivaționale și materiale de dezvoltare personală. Nu există însă dovezi științifice credibile care să arate că oamenii își folosesc doar 10% din creier. Cifra pare să fi apărut din interpretări greșite mai vechi despre complexitatea creierului și despre modul în care funcționează acesta.

Recomandări

5 minute de liniște pe zi pot face diferența? Ce se întâmplă când îți lași creierul…

De ce copiii cer exact lucrurile pe care tocmai le-ai interzis? Ce se întâmplă în creierul…

Ulterior, mitul a fost popularizat de cultura de tip self-help, deoarece transmite o promisiune atractivă: aceea că o capacitate intelectuală extraordinară ar putea fi obținută prin activarea unei presupuse rezerve ascunse. Creierul nu funcționează însă ca o mașină împărțită în nouă secțiuni nefolosite.

Citește și: Câte minute de somn regenerează cu adevărat corpul și creierul? Adevărul despre siesta de după-amiază

Creierul este activ în moduri diferite

Activitatea cerebrală se schimbă în funcție de ceea ce face, gândește sau simte o persoană. Diferite regiuni ale creierului participă la mișcare, percepție, memorie, vorbire, emoții și la funcții de bază, precum respirația și reglarea ritmului cardiac.

„Convingerea că oamenii folosesc doar o mică parte din creier este unul dintre cele mai persistente mituri despre sănătate, dar neurologia ne arată că nu este așa. Creierul este un organ extrem de complicat, iar diferitele sale regiuni sunt implicate simultan în funcții precum mișcarea fizică, informațiile senzoriale, memoria, vorbirea, emoțiile și chiar funcții de bază, precum respirația și reglarea bătăilor inimii”, a explicat Dr. Pankaj Agarwal, director de Neurologie, Accidente Vasculare Cerebrale și Îngrijire Neurocritică la Gleneagles Hospital Parel din Mumbai.

Medicul a subliniat că activitatea creierului nu este constantă în toate regiunile. Unele zone devin mai active atunci când o persoană îndeplinește o anumită sarcină, în timp ce altele își reduc temporar activitatea.

Ce arată investigațiile moderne?

Tehnici precum imagistica prin rezonanță magnetică funcțională, cunoscută drept fMRI, pot identifica schimbările de activitate din diferite regiuni ale creierului. Explicațiile Institutului Național pentru Tulburări Neurologice și Accidente Vasculare Cerebrale din Statele Unite arată că fMRI poate indica zonele creierului care devin active și perioada în care acestea rămân active.

Faptul că o regiune este mai puțin activă la un anumit moment nu înseamnă că ea este inutilă sau „oprită”. Activitatea cerebrală trebuie analizată în funcție de sarcină și de context.

„Dacă unele părți pot fi mai puțin active în anumite momente, acesta ar trebui să fie un motiv să spunem că creierul funcționează foarte eficient și că nu există o componentă de 90% pe care am putea să o activăm”, a mai spus Dr. Pankaj Agarwal.

Nici somnul nu înseamnă că creierul se oprește

Mitul este înșelător și pentru că sugerează că o mare parte din creier ar rămâne nefolosită în cea mai mare parte a timpului. În realitate, diferite rețele cerebrale devin mai mult sau mai puțin active în funcție de activitatea desfășurată. Nici somnul nu reprezintă o perioadă în care creierul se închide complet. Cercetările susținute de Institutele Naționale de Sănătate din Statele Unite folosesc fMRI și alte metode pentru a studia activitatea cerebrală de-a lungul ciclului somn-veghe.

Creierul continuă să îndeplinească funcții importante și în timpul somnului, chiar dacă modul său de lucru este diferit de cel din timpul stării de veghe.

De ce pare atât de convingător mitul?

Atractivitatea afirmației este ușor de înțeles. Ideea că inteligența, creativitatea sau memoria ar putea crește spectaculos prin activarea „celor 90% nefolosiți” oferă o explicație simplă pentru potențialul uman. Tocmai de aceea, mitul a devenit un subiect potrivit pentru filme și povești despre oameni care descoperă capacități extraordinare. Nu reprezintă însă o explicație științifică a modului în care funcționează creierul.

Funcțiile cerebrale sunt distribuite în rețele interconectate. O singură activitate poate implica mai multe regiuni care lucrează împreună, nu un singur „centru al inteligenței” care poate fi pornit sau oprit.

Ce ajută, de fapt, funcționarea creierului?

Îmbunătățirea capacităților mintale nu presupune descoperirea unei metode prin care să fie activat un presupus „rest de 90%” din creier. „Realitatea îmbunătățirii capacităților mintale nu se bazează pe găsirea unei metode prin care să «activăm» celelalte 90%”, a explicat medicul.

Potrivit lui Dr. Agarwal, sănătatea creierului este susținută mai ales de obiceiuri obișnuite, dar importante:

• somn suficient;
• activitate fizică;
• alimentație echilibrată;
• gestionarea stresului;
• relații sociale;
• învățare;
• rezolvarea problemelor și menținerea activității intelectuale.

Aceste măsuri pot părea mai puțin spectaculoase decât ideea de a debloca o capacitate ascunsă. Ele reflectă însă ceea ce arată cercetările despre funcționarea creierului. Scopul nu este activarea unei rezerve imaginare, ci protejarea și susținerea creierului care lucrează deja în fiecare zi.

Sursa: timesofindia.indiatimes.com

Sursa foto: Shutterstock