Ai anxietate în fiecare duminică seara? Psihologii spun că poate ascunde o trăsătură pe care nu știai că o ai

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Duminică după-amiază totul pare în regulă. Nu s-a întâmplat nimic rău, nu ai primit vreun mesaj neplăcut de la serviciu și nu există o problemă concretă pe care trebuie să o rezolvi. Și totuși, pe măsură ce se apropie seara, apare neliniștea. Începi să te gândești la ziua de luni, la sarcinile care te așteaptă și la toate lucrurile care ar putea merge prost.

Fenomenul este atât de răspândit încât a primit și un nume informal: „Sunday scaries”, adică anxietatea de duminică seara.

Potrivit explicațiilor psihologice prezentate de The Economic Times, această reacție nu înseamnă neapărat că persoana își urăște locul de muncă sau că suferă de o tulburare de anxietate. În spatele ei se poate afla însă o caracteristică psihologică importantă: toleranța redusă la incertitudine, combinată adesea cu dificultatea de a se detașa mental de serviciu.

Recomandări

Cum îți ajuți copilul să se adapteze la o școală nouă. Sfaturi utile pentru părinți

⁠Copilul face crize când îi iei telefonul? 5 metode prin care poți limita timpul petrecut în…

Trăsătura ascunsă: tolerezi greu incertitudinea

O explicație importantă pentru anxietatea de duminică este ceea ce psihologii numesc „intoleranță la incertitudine”.

Conceptul a fost studiat extensiv de psihologul Michel Dugas și de alți cercetători și descrie dificultatea unei persoane de a accepta faptul că nu poate ști sau controla exact ce se va întâmpla în viitor.

Pentru o astfel de persoană, ziua de luni reprezintă o colecție de necunoscute. Va apărea o problemă la serviciu? Va fi o ședință dificilă? Va veni un e-mail neplăcut? Va exista suficient timp pentru toate sarcinile?

Nimic dintre acestea nu s-a întâmplat încă, dar creierul începe să completeze spațiile goale.

Astfel apare anxietatea anticipatorie: îngrijorarea și tensiunea sunt declanșate de un eveniment viitor, nu de un pericol care există în prezent.

Creierul poate „învăța” că duminica înseamnă stres

Există și o altă explicație: condiționarea. Dacă o persoană trece în mod repetat prin zile de luni stresante, creierul poate începe să asocieze sfârșitul weekendului cu apropierea unei experiențe neplăcute.

Mecanismul seamănă cu principiile condiționării clasice.

Inițial, duminică seara nu reprezintă nimic amenințător. Dar dacă este urmată săptămână după săptămână de dimineți stresante, termene-limită, ședințe dificile sau un volum mare de muncă, duminica însăși poate deveni un semnal de alarmă.

Ora, cina de duminică, apusul sau simplul gest de a verifica agenda pentru luni pot ajunge să declanșeze tensiunea.

Nu trebuie să se întâmple nimic rău în acel moment. Creierul a învățat deja ce urmează.

O altă caracteristică: nu reușești să „închizi” serviciul

Cercetările psihologului Sabine Sonnentag privind detașarea psihologică de muncă oferă o altă piesă importantă a puzzle-ului. Detașarea psihologică înseamnă capacitatea de a nu mai fi mental la serviciu atunci când programul s-a terminat.

O persoană poate pleca fizic de la birou vineri, dar să continue să lucreze mental tot weekendul. Sâmbătă reușește poate să se relaxeze. Duminică însă începe să pregătească în minte ziua următoare: își amintește ce nu a terminat vineri, repetă conversațiile pe care trebuie să le poarte și își imaginează ședințele de luni.

Weekendul nu s-a terminat, dar psihologic persoana s-a întors deja la serviciu.

Cercetările asupra angajaților au asociat stresul social de la locul de muncă cu o detașare psihologică mai slabă duminică seara și cu un somn mai prost în noaptea de duminică spre luni.

Capcana gândurilor repetitive

Anxietatea poate fi alimentată și de ruminație, adică tendința de a relua mental, iar și iar, aceleași probleme.

„Ce o să spun la ședință?”

„Dacă șeful aduce din nou în discuție problema de vineri?”

„Cum termin toate lucrurile pe care le am de făcut?”

Acest proces poate crea impresia că ne pregătim pentru ceea ce urmează. În realitate, mintea rămâne conectată permanent la sursa stresului.

Se poate forma astfel un cerc vicios: gândurile despre luni provoacă anxietate, anxietatea face ziua de luni să pară și mai amenințătoare, iar senzația de amenințare generează și mai multe gânduri.

Poate nu urăști serviciul. Poate urăști tranziția

Există și o explicație mai simplă. În weekend avem, de regulă, mai mult control asupra propriului timp. Putem dormi mai mult, putem decide când ieșim, ce facem și când răspundem solicitărilor.

Luni, controlul scade. Reapar alarma, programul, traficul, ședințele, mesajele și responsabilitățile stabilite de alții.

Prin urmare, anxietatea de duminică nu demonstrează automat că ai un serviciu nepotrivit. Uneori, ceea ce provoacă disconfort este pur și simplu trecerea bruscă de la autonomie la obligație.

Când anxietatea de duminică devine un semnal de alarmă

O ușoară neliniște înainte de începerea săptămânii poate reprezenta stres anticipator obișnuit. Dar frecvența și intensitatea contează.

Dacă anxietatea apare în fiecare săptămână, îți strică mare parte din duminică, îți afectează somnul, relațiile sau capacitatea de a funcționa normal, poate indica probleme mai profunde: stres profesional cronic, limite slabe între muncă și viața personală, suprasolicitare sau burnout.

Anxietatea de duminică nu este suficientă, singură, pentru un diagnostic.

Dar dacă apare fără un motiv concret, explicația poate fi mai interesantă decât simplul „mă gândesc prea mult”. Creierul anticipează permanent viitorul, iar o persoană care tolerează greu incertitudinea și se detașează cu dificultate de responsabilități poate începe să trăiască ziua de luni înainte ca weekendul să se fi terminat.