Brânza de care trebuie să se ferească bolnavii de cancer. Oncolog: Conține toxine ce pot dăuna sănătăţii

Diagnosticul de cancer este o lovitură greu de încasat atât pentru pacient, cât şi pentru familia sa. Pe lângă tratamentele agresive şi solicitante din punct de vedere psihic la care este nevoit să ia parte, bolnavul de cancer trebuie să urmeze un regim alimentar special, deoarece unele alimente şi modul în care sunt gătite îi pot înrăutăţi starea de sănătate.

De multe ori, medicul oncolog nu reuşeşte să ofere informaţii complete privind regimul alimentar în astfel de situaţii, iar aici intervine nutriţionistul, al cărui rol este deosebit de important în îngrijirea pacientului.

Dr. Amedeo Grigorean, medic şi nutriţionist, ne-a oferit, în exclusivitate, cele mai complete informaţii referitoare la nutriţia pacienţilor diagnosticaţi cu cancer.

Recomandări

Dr. Anca Neacșu: „Progresele în tehnologiile de editare genetică au facilitat dezvoltarea terapiilor genice, care își…

10 medicamente care produc arsuri la stomac. Românii le iau ca pe bomboane!

Brânzeturi care trebuie evitate de bolnavul de cancer

CSID: Ce alimente le sunt recomandate bolnavilor de cancer şi cum îi ajută acestea?

Dr. Amedeo Grigorean: În principiu sunt permise toate grupele de alimente naturale, de sursă cât mai corectă, în combinaţii şi cantităţi corecte. Este nevoie de o alimentaţie bogată şi diversă:

• fructele şi legumele conţin cele mai multe vitamine, minerale, fitonutrienţi şi unele conţin şi fibre (de preferat să predomine legumele, care alcalinizează organismul şi îl protejează de multe toxine rezultate din alte alimente)
• cerealele simple conţin fibre şi sunt o bună sursă de energie
• gama nuci, alune, seminţe (neprăjite, nesărate), pentru că sunt o bună sursă de macronutrienţi vegetali de bună calitate
• ciupercile sunt o bună sursă de proteină vegetală, în special pentru cei vegetarieni sau care ţin post
• condimentele şi mirodeniile naturale sunt protectori excepţionali ai organismului şi se recomandă utilizarea lor oricât permite gustul personal (atenţie la cele iuţi – piper, ardei iute, boia iute, hrean, ghimbir – care nu vor fi utilizate de persoanele cu gastrită, ulcer, hemoroizi, intervenţii chirurgicale sau alte plăgi în zona tubului digestiv sau chiar ORL)
• carnea se va consuma cu următoarele precizări: sursă cât mai naturală, o singură porţie de 100 grame pe zi, întotdeauna combinată cu o salată bogată şi divers colorată de crudităţi, nu cu cartofi, orez sau paste; se preferă peştele, apoi pasărea, apoi, mai rar, carnea roşie

CSID: Dar dintre lactate, care sunt cele indicate și cele contraindicate?

Dr. Amedeo Grigorean: Se preferă iaurturile şi brânzeturile simple, albe (telemea, caş, urdă, brânză de vaci, de capră etc.). Nu sunt recomandate cele topite, procesate sau cu mucegai, care conţin toxine ce pot dăuna sănătăţii.

Uleiul indicat pacienților cu cancer

CSID: Având în vedere controversa privind cantitatea de colesterol din gălbenuş, este sigur pentru bolnavii de cancer consumul de ouă?

Dr. Amedeo Grigorean: Oul este un aliment complet şi complex care poate fi utilizat zilnic fără probleme, indiferent de forma în care este gătit; conţine proteine și grăsimi de bună calitate, vitamine şi minerale importante.

De asemenea, sunt indicate spre consum grăsimile saturate de origine animală (unt, smântână, slănină, untură), dar cu două condiţii: să fie din sursă naturală şi în cantităţi moderate sau reduse. Cât despre grăsimile vegetale, acestea sunt absolut necesare organismului şi vor fi utilizate: avocado, ulei de măsline, alte uleiuri presate la rece (cocos, palmier, nucă, porumb etc.).

Foarte important este şi uleiul de peşte bogat în Omega 3; de obicei, nu găsim surse corecte în alimentaţie, de aceea recomand suplimentarea cu acest ulei în cantităţi mari (minimum 1-2 grame de EPA + DHA pe zi), dintr-o sursă de bună calitate (adică peşte gras, sălbatic, pescuit în ape adânci, reci şi curate şi bine purificat de mercur, alte metale grele şi alte reziduuri şi poluanţi).

CSID: Am aflat care sunt alimentele permise. Care sunt categoriile de alimente interzise în dieta bolnavilor de cancer?

Dr. Amedeo Grigorean: Grupele de alimente interzise, valabile pentru oricine, în mod special pentru pacientul oncologic, sunt: produsele care conţin îndulcitori artificiali (zahăr, zaharină, aspartam, majoritatea poliolilor), inclusiv prăjituri făcute în casă, cele care conţin făină albă, respectiv gluten concentrat (pâine albă, paste albe, patiserie de orice fel), grăsimi procesate (margarină, brânzeturi topite, fast-food, chips, snacks etc.), aditivi alimentari – conservanţi, coloranţi, potenţiatori de gust şi arome artificiale (mezeluri şi orice preparat de carne din comerţ, orice suc din comerţ, diverse alimente ambalate), oţet de orice fel.

Mese mici și dese

CSID: Ce ne puteţi spune despre cantităţi şi despre intervalul la care trebuie să mănânce bolnavul de cancer?

Dr. Amedeo Grigorean: Din punctul de vedere al ritmului meselor, alimentaţia corectă se face prin „gustări”, adică un singur fel de mâncare la o masă, la distanţă de aproximativ 3 ore între ele. Rezultă un minimum de 5-6 gustări pe zi, dar pot fi şi mai multe, fără niciun risc de a ne îngrăşa, dacă ceea ce mâncăm are compoziţia corectă şi cantitatea nu este prea mare – adică să ne ridicăm de la masă atunci când simţim că încă ar mai încăpea ceva…

Aş face o menţiune specială pentru pacientul oncologic cu alimentare dificilă, cu patologie în sfera digestivă, iradiere în zona ORL, scădere marcată a poftei de mâncare, purtător de sondă de alimentare gastrică sau chiar alimentare parenterală: mesele vor fi chiar mai dese, la 2 ore distanţă între ele, iar pentru cei care se alimentează prin sondă gastrică, nu se va depăşi un volum de 200 ml la o administrare, pentru a nu provoca reflux.

Din punctul de vedere al compoziţiei, mesele trebuie să conţină TOŢI nutrienţii de bază, macro (proteine, grăsimi, carbohidraţi) şi micro (vitamine, minerale, fitonutrienţi, fibre), de calitate cât mai bună, din sursă naturală, preparate corect.

Pentru alimentarea pe sondă se vor pasa şi combina cu lichid pentru o consistenţă cât mai fluidă, apoi se va curăţa sonda cât mai bine. Pentru nutriţia parenterală se vor utiliza produse special concepute în acest scop, conform indicaţiilor producătorului şi personalului medical.

Cum trebuie gătite alimentele

CSID: Ştim acum ce alimente au voie să consume şi ce trebuie să evite, dar care este metoda corectă şi sănătoasă de gătire a alimentelor?

Dr. Amedeo Grigorean: Gătitul (procesarea termică a alimentelor) este preferat în ordinea următoare: la abur sau în vase de gătit inteligente, fiert, cuptor. Pentru pregătirea termică la grătar, fac următoarele precizări: se va întoarce alimentul pus pe grătar cât de des posibil, pentru a nu se produce urme maronii sau negre de arsură, iar preparatul respectiv se va ţine la gătit cât mai puţin posibil (de exemplu, carnea se va scoate imediat ce nu mai este în sânge).

Prăjirea trebuie utilizată mai rar şi numai în următoarele condiţii: tigaie ceramică sau aliaje speciale (nu teflon), ulei cu punct de fierbere ridicat (ulei de cocos), uleiul se va arunca după o singură utilizare, nu se va căli ceapă până la rumenire, nu se va adăuga făină în acest tip de procesare termică (de exemplu, rântaş şi alte sosuri de acest gen).

Reguli privind combinarea alimentelor

CSID: Există anumite combinaţii alimentare recomandate sau contraindicate în cazul pacienţilor oncologici?

Dr. Amedeo Grigorean: Combinarea alimentelor este aproape o ştiinţă în sine… Voi da doar câteva exemple:

• nu se consumă 2 sau 3 feluri de mâncare la o masă
• se va combina întotdeauna o proteină animală, în special carnea, cu o salată bogată şi divers colorată de crudităţi, dar niciodată cu „garnituri” care conţin amidon (cartofi sau orez)
• nu se combină niciodată produsele din carne cu lactatele lichide (lapte, iaurt, chefir etc.)
• nu combinaţi carnea cu alimentele dulci (adică friptură la felul principal şi prăjitură la desert)
• în combinaţia dintre fructe şi legume (în sucuri făcute în casă, de obicei) se va respecta o proporţie net superioară în favoarea legumelor (adică 4-5 legume şi un singur fruct, pentru gust)

Cruditățile trebuie evitate în timpul tratamentului

CSID: Există tratament alimentar în funcţie de tipul cancerului?

Dr. Amedeo Grigorean: Alimentaţia nu se constituie într-un „tratament”, deşi chiar Hipocrate spunea „Hrana să-ţi fie medicament”. Iar anumite particularităţi alimentare în funcţie de tipul de cancer sunt detalii care pot fi stabilite în mod personalizat, doar în consultaţiile de nutriţie, cu fiecare pacient în parte.

CSID: Sunt reguli de respectat în privinţa alimentaţiei pacientului pe perioada tratamentului?

Dr. Amedeo Grigorean: Există câteva reguli foarte clare, în special pentru pacienţii care au situaţii speciale, enumerate şi mai sus (sferă ORL sau gastroentero, caşexie avansată, purtători de sondă gastrică sau port venos). În primul rând, se va urmări menţinerea constantă a greutăţii corpului, pentru păstrarea preciziei maxime a zonei de iradiere. Apoi, se va evita edemul, în special la pacienţii cu iradiere în zona cerebrală, deci nu se va consuma sare în cazul în care se administrează medicamente cortizonice.

De asemenea, se vor utiliza cantităţi reduse de crudităţi sau alte alimente bogate în antioxidanţi, iar unele vor fi chiar eliminate complet în această perioadă (de exemplu, citrice, ceai verde, alcool, în special vin roşu, suplimente alimentare sau remedii naturale cu antioxidanţi), pentru a nu atenua efectul acestei terapii.

Pacienţii cu iradiere în zona abdomen-pelvis vor evita băuturile carbogazoase şi alimentele care pot provoca fermentaţie în perioada de dinaintea şedinţei de radioterapie; va exista un interval de 2 ore de la ultima masă. Cei cu iradiere în zona pelvină vor consuma cantitatea corectă de apă înainte de şedinţa de radioterapie, conform indicaţiei medicului radioterapeut, pentru a avea vezica urinară plină.

În cazul tulburărilor de tranzit de tip diaree, se vor evita alimentele care pot agrava această situaţie, dar numai în perioada simptomatică (de exemplu, sucurile acidulate, cafeaua, lactatele lichide – lapte, iaurt, smântână; ciocolata, legumele şi fructele crude, fasolea, mazărea, fasolea verde, varza, alcoolul).

După terminarea radioterapiei, la unii pacienţi, în funcţie de anumite particularităţi, poate exista o anumită perioadă de 2-4 săptămâni în care revenirea la alimentaţia obişnuită se face progresiv.

Remediile naturale – bune sau rele?

CSID: Cât de eficiente sunt remediile naturale propagate pe diverse grupuri de susţinere a pacienţilor bolnavi de cancer?

Dr. Amedeo Grigorean: Aş vrea, în primul rând, să subliniez necesitatea apelării cu maximă încredere la metodele terapeutice convenţionale – chimioterapie, hormonoterapie, radioterapie şi chirurgie oncologică -, acestea beneficiind de progrese majore ale ştiinţei şi tehnologiei şi având rezultate statistic demonstrate şi consemnate de-a lungul unui însemnat număr de ani de practică medicală modernă.

De asemenea, e important să se consulte în permanenţă sau la nevoie medicii specialişti care se ocupă de patologiile asociate – cardiolog, endocrinolog, diabetolog, gastroenterolog etc. Totodată, subliniez necesitatea consilierii psihologice, care ar face bine oricărei persoane în condiţiile de stres exagerat din zilele noastre, dar care este obligatorie pentru orice pacient oncologic.

Cât despre remedii, pot spune că sunt de acord cu metodele de terapie complementară sau alternativă, deşi consemnarea rezultatelor în modul specific studiilor clinice este mai săracă. Totuşi astfel de rezultate există şi experienţa practică dovedeşte că remediile naturale pot avea un efect benefic, cel puţin de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Recomandarea este de a se consulta specialişti reali în fiecare domeniu pentru fiecare metodă abordată şi a se utiliza aceste metode în afara perioadelor de chimio/radioterapie, pentru a nu interacţiona cu anumite proceduri sau medicaţii convenţionale.

CSID: Pe lângă o alimentaţie corectă, care sunt regulile unui stil de viaţă sănătos, atât pentru bolnavi, cât şi pentru persoanele sănătoase?

Dr. Amedeo Grigorean: Stilul de viaţă sănătos înseamnă nutriţie corectă, dar şi o respiraţie corectă, inclusiv exerciţii specifice, într-o zonă cu aer curat, somn suficient şi odihnitor – elemente esenţiale pentru o bună imunitate a organismului. De asemenea, este necesară atât mişcarea fizică (minimum 30 de minute pe zi), cât şi o activitate productivă obişnuită, dar fără excese. Un mediu înconjurător curat şi o bună igienă sunt de la sine înţelese.