Sindromul FOMO și impactul asupra sănătății mintale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Deschizi telefonul și vezi fotografii din vacanțele altora, petreceri la care nu ai fost, oameni care par să aibă o viață mai interesantă sau colegi care anunță o nouă promovare. În doar câteva minute, poți avea impresia că toți ceilalți trăiesc experiențe mai frumoase, au mai mult succes sau sunt mai fericiți decât tine.

Citește și: Frica: ce este semnalul de siguranță

Acest sentiment poartă un nume: FOMO (Fear of Missing Out), adică teama că pierzi experiențe importante sau că alții se bucură de oportunități din care tu nu faci parte.

Recomandări

Adrian Ropotan, antrenorul echipei secunde a lui Dinamo, s-a ales cu o fractură deschisă la mână…

Vezi des ora 11:11? Iată ce mesaj ar putea avea Universul pentru tine

Deși este o experiență comună și nu reprezintă o tulburare psihică, FOMO poate influența sănătatea mintală, relațiile și modul în care luăm decizii, mai ales într-o perioadă în care rețelele sociale fac posibilă compararea permanentă cu ceilalți.

Ce este FOMO

FOMO descrie anxietatea sau neliniștea provocată de convingerea că alte persoane au experiențe mai plăcute, mai interesante sau mai valoroase decât ale noastre.

Acest sentiment este însoțit adesea de nevoia de a rămâne conectat permanent la ceea ce fac ceilalți, pentru a nu pierde informații, evenimente sau oportunități.

Conceptul a devenit tot mai cunoscut odată cu dezvoltarea rețelelor sociale, însă mecanismul psihologic din spatele lui este mult mai vechi și are legătură cu nevoia umană de apartenență și acceptare.

Cum se manifestă

FOMO poate lua forme diferite de la o persoană la alta.

Printre cele mai frecvente manifestări se numără:

• verificarea compulsivă a rețelelor sociale;
• dificultatea de a lăsa telefonul deoparte;
• sentimentul că ceilalți au o viață mai interesantă;
• regretul după ce ai refuzat o invitație;
• nevoia de a participa la cât mai multe evenimente;
• dificultatea de a te bucura de momentul prezent.

În multe cazuri, persoana este prezentă fizic într-un loc, dar atenția îi este îndreptată către ceea ce s-ar putea întâmpla în altă parte.

De ce apare

FOMO este influențat de mai mulți factori psihologici.

Printre aceștia se numără:

• nevoia de apartenență;
• comparația socială;
• teama de excludere;
• stima de sine scăzută;
• perfecționismul;
• accesul permanent la informații despre viața altora.

Rețelele sociale amplifică aceste mecanisme deoarece oamenii tind să publice în special momentele pozitive din viața lor, nu și dificultățile de zi cu zi.

Rolul rețelelor sociale

Platformele online oferă un flux aproape continuu de imagini și informații despre activitățile altor persoane.

Astfel, este ușor să ai impresia că toți ceilalți sunt permanent în vacanță, ies în oraș, au succes profesional sau relații perfecte.

În realitate, ceea ce vedem reprezintă doar o selecție atent aleasă din viața lor.

Compararea propriei realități cu „momentele de vârf” ale altora poate accentua sentimentul că nu faci suficient sau că ratezi experiențe importante.

Cum afectează sănătatea mintală

Numeroase studii au asociat nivelurile ridicate de FOMO cu:

• anxietate;
• stres;
• nemulțumire față de propria viață;
• scăderea stării de bine;
• simptome depresive;
• utilizare excesivă a telefonului.

Nu înseamnă că FOMO provoacă în mod direct aceste probleme, însă poate contribui la apariția sau întreținerea lor.

FOMO și calitatea somnului

Persoanele care verifică frecvent telefonul înainte de culcare pot adormi mai greu și pot avea un somn mai fragmentat.

Teama de a pierde notificări sau informații noi determină uneori verificarea repetată a telefonului chiar și în timpul nopții.

În timp, acest obicei poate afecta calitatea odihnei.

Impactul asupra relațiilor

Paradoxal, încercarea de a fi conectat permanent cu ceea ce fac ceilalți poate reduce calitatea relațiilor reale.

O persoană poate fi la masă cu familia sau cu prietenii, dar să își petreacă mare parte din timp urmărind ce se întâmplă pe telefon.

Astfel, atenția este împărțită între prezent și posibilitatea că există ceva mai interesant în altă parte.

FOMO în viața profesională

Fenomenul poate influența și cariera.

Unele persoane simt presiunea de a participa la toate cursurile, conferințele, proiectele sau oportunitățile profesionale de teamă că vor rămâne în urmă.

Acest lucru poate duce la:

• suprasolicitare;
• dificultăți în stabilirea priorităților;
• epuizare profesională (burnout).

Cine este mai predispus

FOMO poate afecta persoane de orice vârstă, însă este raportat mai frecvent la:

• adolescenți;
• tineri adulți;
• persoane care folosesc intens rețelele sociale;
• persoane cu anxietate sau stimă de sine scăzută.

Totuși, fenomenul poate apărea la oricine.

Cum poți recunoaște FOMO

Poate fi util să îți pui câteva întrebări:

• Verific telefonul imediat ce primesc o notificare?
• Mă compar frecvent cu ceilalți?
• Îmi este greu să mă bucur de ceea ce fac pentru că mă gândesc că aș putea rata altceva?
• Simt anxietate dacă nu sunt conectat la rețelele sociale?
• Accept activități doar de teamă să nu pierd ceva important?

Dacă aceste situații sunt frecvente și îți afectează starea de bine, este posibil ca FOMO să joace un rol în viața ta.

Există și opusul FOMO?

Da.

În ultimii ani a apărut și conceptul de JOMO (Joy of Missing Out), care descrie capacitatea de a accepta că nu poți participa la toate evenimentele și de a te bucura de alegerile făcute, fără sentimentul că pierzi ceva esențial.

JOMO înseamnă să alegi conștient cum îți petreci timpul și să nu îți bazezi satisfacția pe comparația cu ceilalți.

Cum poate fi redus FOMO

Psihologii recomandă câteva strategii utile:

• limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale;
• dezactivarea notificărilor neesențiale;
• concentrarea asupra activităților din prezent;
• practicarea recunoștinței pentru propriile experiențe;
• evitarea comparațiilor constante cu ceilalți;
• stabilirea unor perioade fără telefon.

Aceste măsuri pot reduce presiunea de a fi permanent conectat.

Când este recomandat ajutorul unui specialist

Dacă FOMO este însoțit de:

• anxietate intensă;
• simptome depresive;
• utilizare compulsivă a telefonului;
• dificultăți în relații;
• afectarea activității profesionale sau școlare,

discuția cu un psiholog poate ajuta la identificarea mecanismelor care întrețin acest tipar și la dezvoltarea unor strategii sănătoase de gestionare.

FOMO este un fenomen psihologic tot mai frecvent, alimentat de accesul permanent la informații despre viața celorlalți și de tendința naturală de comparație socială. Deși nu este o tulburare psihică, poate influența sănătatea mintală, calitatea somnului, relațiile și satisfacția față de propria viață.

Într-o lume în care este imposibil să participăm la toate experiențele și să profităm de toate oportunitățile, acceptarea limitelor și concentrarea asupra propriilor valori pot contribui la reducerea anxietății și la o relație mai echilibrată cu tehnologia și cu rețelele sociale.

Foto: Shutterstock