Pandemia de COVID-19 ne-a schimbat personalitatea? Ce arată un studiu despre felul în care ne-am modificat comportamentul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pandemia de COVID-19 nu a schimbat doar modul în care muncim, călătorim sau interacționăm cu ceilalți. Cercetătorii au început să se întrebe dacă anii marcați de izolare, incertitudine, restricții și stres au lăsat urme și asupra personalității.

Un studiu amplu publicat în revista PLOS ONE a identificat modificări ale mai multor trăsături de personalitate în rândul populației americane în perioada pandemiei. Cele mai mari schimbări au fost observate la adulții tineri, la care nivelul de conștiinciozitate și agreabilitate a scăzut, iar neuroticismul a crescut în etapa ulterioară a pandemiei.

Conform Medical News Today, rezultatele sunt importante deoarece personalitatea este considerată în mod obișnuit relativ stabilă la vârsta adultă, iar amploarea schimbărilor observate în perioada 2021-2022 a fost comparată de cercetători cu modificările care apar în mod normal pe parcursul unui deceniu de maturizare.

Recomandări

Menopauza precoce, asociată cu un diagnostic mai timpuriu de Alzheimer, conform unui studiu recent

Vânătăile inexplicabile la copii: când ar trebui să te îngrijoreze că ar indica o problemă de…

Totuși, asta nu înseamnă că pandemia „ne-a schimbat personalitatea” în mod definitiv. Studiul este observațional și nu poate demonstra că pandemia a fost singura cauză a modificărilor observate.

Citește și: Covid-19 revine în atenția autorităților din China. Numărul infectărilor este în creștere, iar populația vulnerabilă este sfătuită să poarte mască

Personalitatea este stabilă sau se poate schimba?

Personalitatea este formată dintr-un ansamblu de trăsături relativ stabile care influențează modul în care gândim, simțim și ne comportăm.

Unul dintre cele mai utilizate modele psihologice este modelul celor Cinci Mari trăsături de personalitate, cunoscut sub numele de Big Five.

Acesta descrie personalitatea prin cinci dimensiuni largi:

Extravertirea – tendința de a fi sociabil, energic și orientat spre interacțiune.

Agreabilitatea – tendința de a fi cooperant, empatic și încrezător în ceilalți.

Conștiinciozitatea – organizare, autocontrol, responsabilitate și perseverență.

Neuroticismul – tendința de a experimenta mai frecvent emoții negative precum anxietatea, îngrijorarea sau vulnerabilitatea la stres.

Deschiderea către experiență – curiozitate, imaginație și disponibilitate pentru idei și experiențe noi.

În general, aceste trăsături sunt considerate relativ stabile, dar nu complet fixe. Cercetările longitudinalе arată că personalitatea continuă să se dezvolte de-a lungul vieții, inclusiv la vârsta adultă.

Ce s-a întâmplat în timpul pandemiei

Cercetătorii au folosit date din Understanding America Study, un panel de aproximativ 9.500 de persoane din Statele Unite, în care participanții au completat în mod repetat evaluări ale personalității.

Pentru studiul actual au fost incluși 7.109 participanți care aveau cel puțin o evaluare a personalității înainte de pandemie și cel puțin una în timpul pandemiei.

Cercetătorii au împărțit pandemia în două etape:

• perioada acută, din martie până în decembrie 2020;
• perioada de adaptare, din ianuarie 2021 până în februarie 2022.

Iar rezultatele au fost surprinzătoare.

În 2020, neuroticismul a scăzut

În prima etapă a pandemiei, cercetătorii au observat o scădere a neuroticismului față de nivelurile de dinaintea pandemiei.

Neuroticismul este asociat cu tendința de a experimenta mai frecvent anxietate, îngrijorare, instabilitate emoțională și reacții negative la stres.

La prima vedere pare paradoxal: cum ar putea o perioadă atât de stresantă să fie asociată cu mai puțin neuroticism?

Cercetătorii au observat anterior această tendință și au propus mai multe explicații. Una dintre ipoteze este că, într-un moment în care întreaga societate trecea printr-o amenințare colectivă, diferențele individuale în nivelul anxietății puteau deveni temporar mai puțin vizibile.

Cu alte cuvinte, o persoană care în mod obișnuit se îngrijora mai mult decât ceilalți putea experimenta în 2020 o anxietate care părea „normală” în raport cu ceea ce se întâmpla în jur.

Dar această schimbare nu a durat.

Neuroticismul a revenit ulterior

În perioada 2021-2022, nivelurile de neuroticism au revenit aproximativ la nivelurile de dinaintea pandemiei.

La adulții tineri, situația a fost chiar diferită: nivelurile de neuroticism au fost mai mari decât cele observate înaintea pandemiei.

Așadar, pandemia nu pare să fi produs o simplă modificare liniară a personalității.

Prima perioadă și etapa ulterioară au fost asociate cu profiluri diferite.

Celelalte patru trăsături au scăzut mai târziu

În timpul anului 2020, cercetătorii nu au observat diferențe semnificative față de perioada de dinaintea pandemiei în ceea ce privește agreabilitatea, conștiinciozitatea, extravertirea și deschiderea.

În schimb, în perioada 2021-2022, toate cele patru trăsături au prezentat niveluri mai scăzute decât înainte de pandemie.

Asta înseamnă că, pe măsură ce perioada de criză s-a prelungit, efectele psihologice observate nu au mai fost aceleași ca în primele luni.

Cercetătorii sugerează că perioada prelungită de stres și adaptare ar fi putut contribui la aceste schimbări, dar nu au putut demonstra mecanismul exact.

De ce adulții tineri par să fi fost cei mai afectați

Una dintre cele mai interesante observații ale studiului este diferența între grupele de vârstă.

Adulții tineri au prezentat cele mai pronunțate modificări ale personalității.

În perioada 2021-2022, aceștia au avut:

• mai mult neuroticism;
• mai puțină conștiinciozitate;
• mai puțină agreabilitate.

În schimb, la adulții mai în vârstă, unele dintre aceste schimbări au fost mult mai mici sau chiar absente.

De ce?

Una dintre explicațiile propuse este că personalitatea se consolidează și se maturizează în special în perioada tinereții adulte.

Cu alte cuvinte, anii 20 și începutul anilor 30 sunt deja o perioadă în care oamenii își construiesc cariera, relațiile, independența și identitatea adultă.

Pandemia a întrerupt multe dintre aceste procese.

Pandemia a lovit exact perioada în care mulți oameni își construiau viața adultă

Pentru un tânăr, anul 2020 nu a însemnat doar o amenințare medicală.

A însemnat universități închise, locuri de muncă pierdute sau schimbate, socializare redusă, relații începute și terminate online, restricționarea călătoriilor și amânarea unor etape importante ale vieții.

Un tânăr care trebuia să își construiască independența s-a trezit, în multe cazuri, înapoi în casa părinților sau izolat de grupul său social.

Această întrerupere a dezvoltării obișnuite poate fi una dintre explicațiile pentru care modificările au fost mai evidente la această categorie de vârstă.

Autoarea principală a studiului, Angelina Sutin, a subliniat că tocmai conștiinciozitatea și neuroticismul sunt asociate cu rezultate importante precum succesul educațional și profesional, relațiile și sănătatea fizică și psihică.

Ce înseamnă scăderea conștiinciozității

Conștiinciozitatea este asociată cu organizarea, responsabilitatea, disciplina și capacitatea de a urmări obiective pe termen lung.

O scădere a acestei trăsături nu înseamnă că oamenii au devenit brusc leneși sau iresponsabili.

Este vorba despre o modificare statistică medie a scorurilor de personalitate, nu despre o transformare radicală a fiecărei persoane.

Totuși, cercetătorii sunt interesați de rezultat tocmai pentru că această trăsătură este legată de educație, muncă, sănătate și comportamente pe termen lung.

Dacă o astfel de schimbare ar persista mulți ani, efectele cumulative ar putea fi importante.

Ce înseamnă scăderea agreabilității

Agreabilitatea este asociată cu empatia, cooperarea, încrederea și tendința de a menține relații armonioase.

Un nivel mai scăzut nu înseamnă că o persoană devine neapărat conflictuală.

Înseamnă că, la nivel populațional, participanții au raportat în medie o schimbare în această dimensiune a personalității.

Una dintre întrebările importante pentru cercetări viitoare este dacă asemenea modificări se mențin pe termen lung sau reprezintă doar o reacție la o perioadă neobișnuită.

De ce este interesant faptul că aceste schimbări au fost mici

La prima vedere, modificările raportate nu par spectaculoase.

Dar personalitatea nu se schimbă în mod obișnuit foarte repede.

Din acest motiv, chiar și diferențe relativ mici pot fi relevante atunci când apar la nivelul unei populații foarte mari.

Cercetătorii au observat că magnitudinea schimbărilor din 2021-2022 era comparabilă cu ceea ce s-ar putea vedea în mod normal pe parcursul unui deceniu de adult tânăr.

Asta nu înseamnă că pandemia a „îmbătrânit personalitatea” tuturor oamenilor cu zece ani.

Este o comparație statistică a dimensiunii schimbării.

Poate o perioadă de stres să schimbe personalitatea?

Da, cercetările anterioare sugerează că evenimente personale majore și stresante pot influența trăsăturile de personalitate.

Dar această idee este mai greu de demonstrat pentru evenimente colective.

Unele cercetări realizate după dezastre naturale, cum ar fi cutremure sau uragane, nu au găsit modificări consistente ale personalității.

Pandemia a fost diferită prin amploare.

Nu a afectat doar un oraș sau o comunitate, ci practic toate aspectele vieții sociale la nivel global, timp de ani de zile.

A existat, de asemenea, o combinație neobișnuită între amenințare medicală, izolare, incertitudine economică și schimbări profunde ale rutinei zilnice.

Dar nu putem spune că pandemia a fost singura cauză

Aceasta este limita esențială a studiului.

Cercetarea arată că personalitatea s-a modificat în perioada pandemiei.

Nu poate demonstra că COVID-19 a cauzat direct aceste schimbări.

În aceiași ani s-au produs și schimbări sociale, economice și politice importante în Statele Unite. Acestea puteau influența, la rândul lor, stresul și comportamentul oamenilor.

În plus, studiul nu a putut determina dacă persoanele din eșantion au avut efectiv COVID-19 sau dacă unele au dezvoltat long COVID și în ce măsură acest lucru ar fi putut contribui la rezultate.

Cercetătorii înșiși subliniază că sunt necesare mai multe evaluări pentru a vedea dacă modificările sunt temporare sau persistente.

Personalitatea nu este „bătută în cuie”

Poate acesta este cel mai interesant mesaj al cercetării.

Mult timp, personalitatea a fost privită ca o caracteristică relativ fixă, mai ales după ce oamenii ajung la maturitate.

În prezent, perspectiva este mai nuanțată.

Trăsăturile de personalitate sunt stabile în sensul că există o anumită continuitate de-a lungul vieții, dar ele se pot modifica lent ca răspuns la dezvoltare, experiențe și context.

Pandemia oferă un exemplu neobișnuit de schimbare colectivă.

De ce oamenii mai în vârstă par să fi fost mai rezilienți

Participanții de 65 de ani și peste au prezentat cea mai mare scădere a neuroticismului în 2020, dar ulterior au avut mult mai puține modificări ale celorlalte trăsături.

Cercetătorii sugerează că personalitatea adulților mai în vârstă poate fi mai consolidată și, prin urmare, mai puțin susceptibilă la schimbări rapide produse de un context extern.

O altă posibilitate este că fiecare grupă de vârstă a experimentat pandemia diferit.

Pentru un pensionar, principala preocupare putea fi riscul medical.

Pentru un adult de 25 de ani, în schimb, pandemia putea însemna și pierderea locului de muncă, întreruperea studiilor, izolarea socială și amânarea unor momente importante ale vieții.

Ne-am schimbat cu adevărat sau doar am reacționat la o perioadă neobișnuită?

Aceasta este întrebarea la care studiul nu poate răspunde încă.

O persoană poate deveni mai retrasă, mai iritabilă sau mai puțin organizată într-o perioadă de stres extrem fără ca această schimbare să devină permanentă.

În acest caz, vorbim mai degrabă despre o adaptare la context decât despre o transformare definitivă a personalității.

Pentru a demonstra o schimbare durabilă, cercetătorii ar trebui să repete evaluările participanților și după încheierea perioadei de criză și să urmărească dacă profilurile de personalitate revin la nivelurile anterioare sau se stabilizează la noile valori.

Ce legătură are personalitatea cu sănătatea?

Poate părea că personalitatea este doar o chestiune de comportament, dar trăsăturile psihologice sunt asociate cu numeroase rezultate de sănătate.

De exemplu, conștiinciozitatea este asociată cu comportamente mai organizate și cu respectarea mai bună a unor rutine de sănătate, în timp ce nivelurile ridicate de neuroticism pot fi asociate cu o vulnerabilitate mai mare la stres și cu anumite probleme de sănătate mintală.

Asta nu înseamnă că o anumită trăsătură cauzează direct o boală.

Înseamnă că personalitatea poate influența felul în care oamenii răspund la stres, își organizează comportamentul și gestionează situațiile dificile.

De ce pandemia ar putea avea efecte pe termen lung

Sutin și colegii săi au atras atenția asupra unui posibil efect cumulativ.

Dacă modificările observate la adulții tineri persistă, ele ar putea influența în timp relațiile, parcursul profesional, sănătatea mintală și fizică și modul în care oamenii își construiesc viața adultă.

Dar „dacă” este cuvântul important.

Momentan nu știm dacă aceste schimbări sunt permanente.

COVID-19 ne-a schimbat personalitatea?

Nu putem spune încă asta în mod definitiv.

Studiul arată că, în perioada pandemiei, scorurile anumitor trăsături de personalitate s-au modificat la nivel populațional, iar adulții tineri au prezentat cele mai mari schimbări.

În 2020, neuroticismul a scăzut temporar. În perioada 2021-2022, acesta a revenit la nivelurile anterioare la nivelul populației generale, dar a crescut în rândul adulților tineri. În aceeași perioadă, conștiinciozitatea, agreabilitatea, extravertirea și deschiderea au scăzut față de nivelurile de dinaintea pandemiei.

Aceste rezultate susțin ideea că personalitatea adultă este stabilă, dar nu complet rigidă.

O perioadă globală de stres, incertitudine și schimbare poate coincide cu modificări măsurabile ale felului în care oamenii se raportează la lume și la ceilalți.

Ce nu știm încă este dacă aceste schimbări au fost doar o reacție temporară la o perioadă fără precedent sau dacă o parte dintre ele vor rămâne pe termen lung.

Pentru moment, cea mai corectă concluzie este că pandemia pare să fi coincis cu o modificare a felului în care anumite trăsături de personalitate s-au exprimat, mai ales în rândul adulților tineri, dar cercetarea nu permite să spunem că virusul sau pandemia, în mod direct, ne-au „reprogramat” personalitatea.

Și tocmai aici este partea cea mai interesantă: personalitatea poate fi mult mai flexibilă decât am crezut, mai ales în perioadele în care lumea din jur se schimbă radical.

Foto: Shutterstock