Un detaliu aparent banal, pe care îl poți observa în oglindă fără să-i acorzi prea multă importanță, ar putea oferi un indiciu despre starea de sănătate cardiovasculară. Este vorba despre xantelasmă, acele mici depozite gălbui care apar cel mai adesea în jurul pleoapelor.
Deși sunt considerate în principal o problemă estetică și, în multe cazuri, sunt benigne, aceste modificări au fost asociate de cercetători cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare. Un studiu amplu, care a analizat datele a aproape 36.000 de persoane, a urmărit dacă existența xantelasmei poate fi legată de apariția ulterioară a infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral (AVC) sau atacului ischemic tranzitoriu (TIA).
Rezultatele au arătat că persoanele cu xantelasme au înregistrat mai frecvent astfel de evenimente atât în primul an de monitorizare, cât și la cinci și zece ani.
Xantelasma se manifestă prin plăci sau mici umflături de culoare gălbuie, localizate de obicei în apropierea pleoapelor, în special în zona dinspre nas. Aceste formațiuni conțin depozite de lipide, inclusiv colesterol.
În anumite situații, xantelasma poate apărea la persoane care au valori crescute ale colesterolului sau ale altor grăsimi din sânge. Totuși, existența acestor depozite nu înseamnă automat că persoana respectivă are colesterolul mărit. Tocmai această observație i-a determinat pe cercetători să analizeze dacă xantelasma ar putea reprezenta un indicator vizibil al unui risc cardiovascular care nu este întotdeauna evident prin alte semne.
Analiza a fost realizată de cercetători de la Stanford University, folosind date medicale din rețeaua TriNetX. Au fost identificate 17.925 de persoane cu xantelasme, iar rezultatele acestora au fost comparate cu cele ale unui grup de aceeași dimensiune, format din persoane fără xantelasme. Pentru comparație, cercetătorii au folosit pacienți cu presbiopie.
Persoanele care suferiseră deja un infarct, un AVC sau un atac ischemic tranzitoriu înainte de identificarea xantelasmei au fost excluse din analiză. Diferențele dintre cele două grupuri au devenit vizibile încă din primul an de urmărire. La un an, 1% dintre persoanele cu xantelasme suferiseră un infarct miocardic, comparativ cu 0,35% în grupul de control.
În ceea ce privește accidentul vascular cerebral, proporția a fost de 0,95% în rândul celor cu xantelasme, față de 0,30% în grupul fără aceste depozite. Pentru atacul ischemic tranzitoriu, cifrele au fost de 0,60%, comparativ cu 0,19%.
Astfel, în primul an, riscul relativ a fost de aproape trei ori mai mare pentru infarct și de peste trei ori mai mare pentru AVC și TIA în grupul persoanelor cu xantelasme.
Cercetătorii au urmărit participanții și pe termen mai lung, iar diferențele dintre grupuri nu au dispărut. După cinci ani, infarctul miocardic fusese înregistrat la 2,26% dintre persoanele cu xantelasme, față de 1,13% dintre cele din grupul de control.
În cazul AVC-ului, proporțiile au fost de 2,25% și 1,03%, iar pentru TIA de 1,60%, respectiv 0,74%. La zece ani, asocierea era în continuare prezentă. Infarctul fusese înregistrat la 3,13% dintre persoanele cu xantelasme, față de 1,73% în grupul de control.
Pentru AVC, proporțiile au fost de 3% în grupul cu xantelasme și 1,53% în grupul de comparație, în timp ce pentru TIA au fost de 2%, respectiv 1,13%.
Rezultatele studiului trebuie însă interpretate cu atenție. Cercetarea identifică o asociere, nu demonstrează că xantelasma provoacă infarct, AVC sau TIA.
Xantelasma ar putea fi însă un marker vizibil al unui profil de risc cardiovascular mai ridicat. Cercetătorii au observat că legătura dintre xantelasme și evenimentele cardiovasculare nu poate fi explicată exclusiv prin valorile anormale ale lipidelor din sânge. Acesta este unul dintre motivele pentru care apariția unor astfel de modificări merită discutată cu medicul, mai ales dacă persoana are și alți factori de risc.
O persoană care observă xantelasme poate discuta cu medicul despre evaluarea riscului cardiovascular. Printre factorii care pot conta se numără:
O astfel de evaluare poate fi utilă pentru identificarea unor probleme care nu produc simptome evidente.
Xantelasmele nu reprezintă, în sine, un semn că o persoană suferă în acel moment un infarct sau un AVC și nu constituie o urgență medicală. Situația este complet diferită atunci când apar brusc simptome precum amorțeala sau slăbiciunea unei jumătăți a corpului, asimetria feței, dificultăți de vorbire, tulburări de vedere, amețeală severă sau probleme bruște de echilibru.
Aceste manifestări pot indica un accident vascular cerebral și necesită asistență medicală de urgență.
Sursă foto – StiahailoAnastasiia / Envato