People pleasing: când dorința de a mulțumi pe toată lumea devine o problemă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Să îi ajuți pe ceilalți, să fii politicos și empatic sunt calități apreciate în orice relație. Însă există situații în care dorința de a nu dezamăgi pe nimeni ajunge să fie mai importantă decât propriile nevoi. Unele persoane acceptă constant sarcini în plus, evită conflictele cu orice preț, spun „da” chiar și atunci când și-ar dori să refuze și se simt responsabile pentru emoțiile celor din jur.

Citește și: De ce merg unii oameni cu mâinile la spate? Mesajele subtile pe care le transmite limbajul corpului

Acest tipar este cunoscut în psihologie sub denumirea de people pleasing. Deși nu reprezintă o tulburare psihică și nu este un diagnostic medical, el poate avea efecte importante asupra sănătății mintale, relațiilor și vieții profesionale atunci când devine un mod constant de funcționare.

Recomandări

Ceaiul care îți taie pofta de mâncare și poate deveni aliatul siluetei. Tot mai mulți îl…

Nu mai arunca cojile de banană! Trucul simplu cu bicarbonat pe care îl poți încerca acasă

Psihologii atrag atenția că dorința excesivă de a fi pe placul tuturor este rareori doar o expresie a bunătății. De multe ori, în spatele acestui comportament se află teama de respingere, nevoia de validare sau dificultatea de a stabili limite sănătoase.

Ce înseamnă people pleasing

People pleasing descrie tendința unei persoane de a-și adapta comportamentul pentru a obține aprobarea celorlalți sau pentru a evita conflictele.

Persoana pune frecvent nevoile altora înaintea propriilor nevoi, chiar și atunci când acest lucru îi provoacă disconfort sau îi afectează bunăstarea.

Scopul nu este doar de a fi amabil, ci de a evita dezaprobarea sau posibilitatea ca ceilalți să fie supărați.

Cum se manifestă

Comportamentele specifice pot include:

• acceptarea unor solicitări pe care nu și le dorește;
• dificultatea de a spune „nu”;
• evitarea exprimării propriilor opinii;
• teama de a dezamăgi;
• cererea frecventă de confirmări și validare;
• asumarea responsabilității pentru problemele altora;
• tendința de a-și cere scuze excesiv, chiar și atunci când nu este vinovată.

Aceste comportamente pot părea, la prima vedere, semne de altruism, însă atunci când sunt constante și însoțite de suferință, ele pot deveni problematice.

Care este diferența dintre amabilitate și people pleasing

A fi o persoană amabilă presupune că alegi să îi ajuți pe ceilalți fără să îți neglijezi propriile limite.

În schimb, people pleasing apare atunci când comportamentul este determinat în principal de frica de respingere sau de dorința de a fi acceptat.

Diferența este dată de motivație.

Dacă spui „da” pentru că îți dorești cu adevărat să ajuți, este un gest de generozitate.

Dacă spui „da” de teamă că vei fi judecat, respins sau că relația se va deteriora, este posibil să fie vorba despre people pleasing.

De unde apare acest tipar

Nu există o singură cauză.

Psihologii consideră că people pleasing se dezvoltă prin interacțiunea dintre experiențele de viață și trăsăturile individuale.

Printre factorii care pot contribui se numără:

• educația bazată pe aprobarea condiționată;
• teama de conflict;
• experiențele de respingere;
• stima de sine scăzută;
• stilurile de atașament anxios;
• mediile familiale în care copilul a simțit că trebuie să îi mulțumească permanent pe ceilalți pentru a primi afecțiune.

Nevoia de validare

Pentru multe persoane, aprecierea venită din partea celorlalți devine principala sursă de încredere în sine.

Astfel, valoarea personală începe să depindă de reacțiile celor din jur.

Dacă cineva este nemulțumit sau critic, persoana poate simți că a greșit, chiar dacă situația nu îi aparține.

Impactul asupra sănătății mintale

Pe termen lung, people pleasing poate fi asociat cu:

• stres cronic;
• anxietate;
• epuizare emoțională;
• frustrări acumulate;
• scăderea stimei de sine.

Persoana investește multă energie în satisfacerea nevoilor celorlalți și prea puțină în propriul echilibru.

Cum afectează relațiile

Paradoxal, încercarea de a mulțumi pe toată lumea poate afecta chiar relațiile pe care persoana încearcă să le protejeze.

Atunci când cineva își ascunde constant dorințele și limitele, pot apărea:

• resentimente;
• comunicare superficială;
• dezechilibre în relații;
• senzația că este folosit sau exploatat.

Relațiile sănătoase presupun autenticitate și reciprocitate, nu sacrificiu permanent.

Impactul asupra vieții profesionale

La locul de muncă, people pleasing poate determina:

• acceptarea unui volum excesiv de muncă;
• dificultatea de a delega;
• evitarea exprimării dezacordului;
• dificultatea de a negocia salariul;
• tendința de a rămâne peste program pentru a nu dezamăgi.

În timp, aceste comportamente pot favoriza apariția burnoutului.

De ce este atât de greu să spui „nu”

Refuzul poate activa temeri precum:

• „Vor crede că sunt egoist.”
• „Se vor supăra pe mine.”
• „Nu mă vor mai aprecia.”
• „O să stric relația.”

În realitate, stabilirea unor limite sănătoase este o componentă normală a relațiilor mature.

Cum poți recunoaște acest tipar

Poate fi util să îți pui câteva întrebări:

• Accept frecvent lucruri pe care nu vreau să le fac?
• Mă simt vinovat atunci când refuz?
• Îmi este greu să exprim o opinie diferită?
• Pun constant nevoile altora înaintea propriilor nevoi?
• Simt că valoarea mea depinde de cât de util sunt pentru ceilalți?

Dacă răspunsul este afirmativ la mai multe dintre ele, este posibil ca people pleasing să influențeze modul în care relaționezi.

Cum poate fi schimbat

Schimbarea nu înseamnă să devii indiferent față de ceilalți.

Obiectivul este găsirea unui echilibru între grijă pentru ceilalți și respect pentru propriile nevoi.

Psihologii recomandă:

• exersarea refuzurilor formulate politicos;
• identificarea propriilor limite;
• acceptarea faptului că nu poți controla reacțiile celorlalți;
• diferențierea responsabilităților tale de ale altor persoane;
• dezvoltarea unei stime de sine care să nu depindă exclusiv de validarea externă.

Aceste schimbări necesită timp și practică, mai ales dacă tiparul este prezent de mulți ani.

Când este indicat sprijinul unui psiholog

Dacă people pleasing:

• provoacă anxietate constantă;
• afectează relațiile;
• duce la epuizare;
• împiedică exprimarea propriilor nevoi;
• determină dificultăți la serviciu,

psihoterapia poate ajuta la identificarea cauzelor și la dezvoltarea unor modalități mai sănătoase de relaționare.

A spune „nu” nu înseamnă lipsă de empatie

Una dintre cele mai importante schimbări este înțelegerea faptului că stabilirea limitelor nu înseamnă egoism.

Persoanele care reușesc să spună „nu” atunci când este necesar nu sunt mai puțin generoase. De cele mai multe ori, ele își protejează timpul, energia și sănătatea emoțională, ceea ce le permite să fie cu adevărat disponibile atunci când aleg să ofere ajutor.

People pleasing nu înseamnă doar dorința de a fi amabil, ci un tipar prin care nevoile și limitele personale sunt sacrificate pentru a obține aprobarea celorlalți sau pentru a evita conflictele. Deși poate părea un comportament pozitiv, pe termen lung acesta se poate asocia cu stres, anxietate, epuizare și relații dezechilibrate.

Învățarea unor limite sănătoase și acceptarea faptului că nu putem mulțumi pe toată lumea reprezintă pași importanți către relații mai autentice și o stare de bine mai bună. A spune „nu” atunci când este nevoie nu înseamnă lipsă de empatie, ci respect atât față de ceilalți, cât și față de propria persoană.

Foto: Shutterstock