Magneziul a devenit unul dintre cele mai căutate suplimente alimentare, fiind asociat frecvent cu relaxarea, un somn mai bun și reducerea stresului. Tot mai multe persoane îl folosesc seara, în speranța că vor adormi mai ușor sau că se vor trezi mai odihnite. Unele cercetări sugerează că acest mineral ar putea avea beneficii și asupra tensiunii arteriale, însă efectele nu sunt la fel de clare pentru toate aceste probleme.
Un material publicat de Daily Mail analizează popularitatea magneziului și posibilele sale utilizări. Dincolo de promisiunile promovate în mediul online, dovezile științifice arată că suplimentarea poate avea efecte modeste în anumite situații, dar nu reprezintă un tratament universal pentru insomnie sau hipertensiune.
Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos și muscular și participă la numeroase procese biochimice din organism. De aceea, nivelul adecvat al acestui mineral este important pentru sănătatea generală. Totuși, faptul că magneziul este implicat în funcționarea sistemului nervos nu înseamnă automat că administrarea suplimentelor tratează tulburările de somn.
O analiză sistematică publicată în 2021, care a inclus trei studii clinice și 151 de adulți în vârstă cu insomnie, a identificat o reducere medie de aproximativ 17 minute a timpului necesar pentru a adormi în rândul celor care au primit magneziu. Cercetătorii au atras însă atenția că studiile aveau limitări importante, iar certitudinea dovezilor era redusă sau foarte redusă.
Un studiu clinic publicat în 2025 a analizat efectele bisglicinatului de magneziu asupra somnului. Au participat 155 de adulți care raportau o calitate slabă a somnului. Cei care au primit zilnic 250 mg de magneziu elemental, timp de patru săptămâni, au înregistrat o îmbunătățire modestă a scorului asociat simptomelor de insomnie, comparativ cu grupul placebo. Diferența dintre grupuri a fost însă mică, iar rezultatele nu demonstrează că suplimentul poate elimina insomnia.
O revizuire sistematică publicată în august 2026, care a analizat 12 studii clinice randomizate, a ajuns la o concluzie prudentă: rezultatele privind efectul magneziului asupra somnului sunt neuniforme, iar dovezile au un nivel de certitudine scăzut sau foarte scăzut. Autorii nu consideră că există suficiente date pentru a recomanda suplimentarea de rutină ca tratament pentru insomnie.
Centrul Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA (NCCIH), parte a Institutelor Naționale de Sănătate, subliniază, de asemenea, că cercetările disponibile sunt limitate și nu demonstrează în mod convingător eficiența magneziului în tratarea tulburărilor de somn.
Magneziul participă la reglarea funcției musculare și nervoase, inclusiv la mecanismele care influențează contracția și relaxarea vaselor de sânge. Unele studii au analizat dacă suplimentarea poate contribui la scăderea tensiunii arteriale, în special în cazul persoanelor cu hipertensiune.
Potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA (NIH), rezultatele studiilor clinice indică o reducere modestă a valorilor tensionale. O analiză care a inclus 12 studii și 545 de persoane cu hipertensiune a identificat o scădere medie de aproximativ 2,2 mmHg a tensiunii diastolice după administrarea suplimentelor de magneziu timp de 8-26 de săptămâni.
O altă meta-analiză, care a inclus 22 de studii și 1.173 de adulți, a observat reduceri de aproximativ 3-4 mmHg pentru tensiunea sistolică și 2-3 mmHg pentru cea diastolică. Aceste rezultate sugerează un posibil beneficiu, dar efectul este relativ mic și nu înlocuiește tratamentul recomandat persoanelor cu hipertensiune.
De altfel, FDA, autoritatea americană pentru siguranța alimentelor și medicamentelor, permite o mențiune de sănătate calificată potrivit căreia un aport adecvat de magneziu poate contribui la reducerea riscului de hipertensiune. Instituția precizează însă că dovezile sunt neconcludente și neuniforme.
Înainte de a apela la suplimente, este important să existe o alimentație variată, care să asigure aportul necesar de minerale. Magneziul se găsește în numeroase alimente, în special în cele de origine vegetală.
Printre cele mai bune surse se numără:
Semințele de dovleac – au un conținut ridicat de magneziu și pot fi adăugate în salate sau iaurt.
Migdalele și caju – furnizează magneziu, grăsimi nesaturate și proteine.
Spanacul – legumele cu frunze verzi sunt surse importante de magneziu.
Fasolea neagră și lintea – oferă atât magneziu, cât și fibre și proteine vegetale.
Cerealele integrale – ovăzul și alte cereale nerafinate contribuie la aportul zilnic.
Suplimentele cu magneziu sunt disponibile în mai multe forme, printre care citrat, oxid, clorură și bisglicinat. Acestea diferă prin cantitatea de magneziu elemental și prin modul în care sunt absorbite. Nu există însă dovezi suficiente pentru a afirma că o anumită formă este cea mai eficientă pentru tratarea insomniei.
Un aspect important este cantitatea de magneziu elemental, nu greutatea totală a compusului înscrisă pe ambalaj. Dozele trebuie alese în funcție de necesitățile individuale și de recomandarea medicului sau farmacistului.
Administrarea unor cantități prea mari poate provoca diaree, greață și crampe abdominale. În cazuri severe, excesul de magneziu poate duce la scăderea tensiunii arteriale, tulburări de ritm cardiac și alte complicații. Riscul este mai mare la persoanele cu funcție renală afectată, deoarece rinichii elimină surplusul de magneziu din organism.
Suplimentele pot interacționa și cu anumite medicamente, inclusiv unele antibiotice și tratamente pentru osteoporoză. Din acest motiv, administrarea lor trebuie discutată cu un specialist, mai ales dacă persoana urmează deja un tratament sau are afecțiuni cronice.
Concluzia: magneziul este un mineral esențial, iar un aport adecvat susține funcționarea normală a organismului. Suplimentarea ar putea avea beneficii modeste pentru anumite persoane, însă dovezile nu susțin folosirea sa ca tratament de sine stătător pentru insomnie sau hipertensiune.
FOTO: Shutterstock