Ai nevoie de un singur produs, dar descoperi că transportul este gratuit dacă mai adaugi 30 de lei în coș. Sau vezi o ofertă prin care primești o reducere mai mare dacă valoarea cumpărăturilor trece de un anumit prag.
În acel moment apare tentația de a mai adăuga câteva produse, cu impresia că faci o economie. Fenomenul are chiar un nume: „spaving”, format din combinația dintre „spending” și „saving”. Practic, cheltuiești mai mult pentru a avea impresia că economisești.
Problema este că reducerea se aplică unor produse pe care, în multe cazuri, nu intenționai să le cumperi.
Un exemplu simplu: ai produse de 70 de lei în coș, iar magazinul îți oferă transport gratuit pentru comenzile de minimum 100 de lei.
În loc să plătești taxa de livrare, adaugi un produs de 35 de lei.
Pe hârtie, pare că ai economisit taxa de transport. În realitate, ai cheltuit 35 de lei pe un produs pe care nu îl aveai în plan.
Desigur, dacă acel produs îți era oricum necesar, oferta poate fi avantajoasă. Diferența este tocmai aici: economia există doar dacă ai fi cumpărat produsul și fără promoție.
Promoțiile de tipul „cumperi două și primești unul gratis” sau „al doilea produs la jumătate de preț” sunt construite pentru a crește cantitatea cumpărată.
Nu înseamnă că orice astfel de ofertă este dezavantajoasă. Dacă este vorba despre un produs pe care îl consumi în mod regulat și pe care oricum urma să îl cumperi, reducerea poate avea sens.
Problema apare când oferta te determină să cumperi mai mult decât ai nevoie.
Același principiu se aplică și reducerilor pe niveluri: „10% reducere la 100 de lei, 20% la 200 de lei”. Dacă aveai nevoie de produse de 120 de lei, nu economisești 20% dacă ajungi să cheltuiești 200 de lei doar pentru a intra în următoarea categorie de reducere.
Reducerile activează un mecanism psihologic simplu: atenția noastră se mută de la cât cheltuim la cât economisim.
Dacă vezi „-30%”, „ultimele produse”, „transport gratuit” sau „mai adaugă 20 de lei pentru a primi reducere”, oferta poate deveni mai importantă decât nevoia inițială.
În loc să te întrebi „Cât vreau să cheltuiesc?”, ajungi să te întrebi „Cum pot să beneficiez de reducere?” .
Iar cele două întrebări pot duce la rezultate foarte diferite pentru buget.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Freduceri-1200x800.jpg)
Există un test simplu pe care îl poți face înainte să finalizezi comanda.
Întreabă-te: „Aș fi cumpărat acest produs dacă nu era la reducere?”
Dacă răspunsul este nu, există multe șanse ca oferta să te fi făcut să cheltuiești bani pe ceva ce nu aveai nevoie.
Mai poți verifica trei lucruri:
Această ultimă verificare este importantă mai ales pentru cumpărăturile alimentare. ANPC a atras recent atenția și asupra fenomenului „shrinkflation”, în care cantitatea produsului scade, în timp ce prețul rămâne același sau nu scade proporțional. Autoritatea recomandă verificarea cantității nete și a prețului pe kilogram sau litru. Acest tip de reducere poate fi înșelător.
O metodă simplă pentru a evita cumpărăturile impulsive este să stabilești ce vrei să cumperi înainte să vezi promoțiile.
Dacă intri într-un magazin online fără o listă, fiecare reducere poate deveni un motiv pentru a adăuga ceva în coș.
În schimb, dacă ai deja stabilit că ai nevoie de detergent, șampon și două produse alimentare, poți verifica separat dacă există promoții pentru aceste articole, fără să transformi reducerea într-un motiv pentru o comandă mai mare.
O reducere este avantajoasă atunci când plătești mai puțin pentru ceva ce oricum aveai nevoie sau intenționai să cumperi.
Dacă însă trebuie să cheltuiești încă 50, 100 sau 200 de lei pentru a beneficia de o reducere, merită să faci calculul de la zero.
Uneori, cea mai mare economie nu este să profiți de oferta magazinului, ci pur și simplu să nu cumperi produsul de care nu aveai nevoie.
FOTO: Shutterstock