Christina Applegate, diagnosticată greșit cu scleroză multiplă. De ce poate fi dificil de identificat această boală?

Într-un episod recent al podcastului său, „MeSsy”, pe care îl prezintă alături de actrița Jamie-Lynn Sigler, Applegate a povestit cât de dificil a fost să afle că diagnosticul primit în 2021 nu era corect. Actrița a explicat că starea sa nu s-a îmbunătățit și că, în anumite privințe, s-a agravat. În continuare, medicii încearcă să identifice cauza simptomelor sale.

Cazul readuce în atenție o problemă importantă în neurologie: de ce poate fi dificil de diagnosticat scleroza multiplă și ce alte afecțiuni pot provoca simptome asemănătoare?

Ce este scleroza multiplă și ce simptome poate provoca?

Scleroza multiplă este o boală cronică a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar atacă mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase. Deteriorarea acesteia poate afecta transmiterea impulsurilor nervoase între creier și restul organismului.

Manifestările diferă considerabil de la o persoană la alta și pot include:

• amorțeală sau furnicături la nivelul membrelor;

• tulburări de echilibru și de coordonare;

• slăbiciune musculară și dificultăți de mers;

• tulburări de vedere;

• oboseală accentuată;

• probleme ale vezicii urinare.

Nu toate persoanele prezintă aceleași simptome, iar intensitatea lor poate varia în timp. Unele manifestări se întâlnesc și în alte afecțiuni, motiv pentru care evaluarea neurologică nu se bazează exclusiv pe ceea ce simte pacientul.

De ce poate fi diagnosticată greșit scleroza multiplă?

Nu există un singur test care să confirme sau să excludă scleroza multiplă în toate cazurile. Diagnosticul presupune corelarea simptomelor cu examinarea neurologică, investigațiile imagistice și, atunci când este necesar, analize suplimentare.

Medicii caută dovezi ale afectării sistemului nervos central și trebuie să stabilească dacă acestea îndeplinesc criteriile specifice bolii. În același timp, este important să excludă alte cauze care pot explica simptomele sau modificările observate la investigații.

1. Simptomele se pot suprapune cu cele ale altor boli

Migrena, neuropatiile, anumite boli autoimune și unele afecțiuni metabolice pot provoca manifestări neurologice care seamănă cu cele ale sclerozei multiple. De exemplu, amorțeala, furnicăturile și tulburările de echilibru nu sunt specifice unei singure boli.

În anumite situații, inclusiv modificările observate la rezonanța magnetică (RMN) pot avea mai multe explicații. De aceea, rezultatul unei investigații nu trebuie interpretat separat de simptome, istoricul medical și celelalte date clinice.

2. Modificările de la RMN nu sunt suficiente singure

Rezonanța magnetică este una dintre principalele investigații utilizate în evaluarea sclerozei multiple. Aceasta poate evidenția leziuni la nivelul creierului sau măduvei spinării, însă prezența unor astfel de modificări nu înseamnă automat că pacientul are boala.

Leziuni cu aspect asemănător pot apărea și în alte contexte, inclusiv în migrenă sau în unele afecțiuni ale vaselor de sânge. Medicul trebuie să analizeze localizarea și caracteristicile leziunilor, precum și evoluția lor în timp.

3. Uneori, diagnosticul necesită monitorizare îndelungată

În anumite cazuri, diferențierea sclerozei multiple de alte boli nu este posibilă pe baza unei singure evaluări. Evoluția simptomelor, apariția unor manifestări noi și rezultatele investigațiilor repetate pot clarifica diagnosticul.

Pot fi necesare analize de sânge pentru excluderea altor afecțiuni și, în anumite situații, o puncție lombară, prin care se analizează lichidul cefalorahidian. Nici aceste investigații nu trebuie interpretate izolat, ci în contextul întregului tablou clinic.

Ce alte afecțiuni pot fi confundate cu scleroza multiplă?

Printre diagnosticele alternative pe care medicii le pot lua în considerare, în funcție de simptome și de rezultatele investigațiilor, se numără:

• Migrena, care poate fi asociată cu tulburări senzitive și anumite modificări la RMN.

• Neuropatiile periferice, care pot provoca amorțeală, furnicături, durere sau slăbiciune.

• Neuromielita optică, o afecțiune inflamatorie a sistemului nervos central care poate afecta nervii optici și măduva spinării.

• Lupusul și alte boli autoimune, care pot produce manifestări neurologice.

• Unele afecțiuni vasculare sau metabolice, care pot provoca simptome neurologice ori modificări imagistice ce necesită diferențiere atentă.

Lista nu este exhaustivă. Diagnosticul diferențial depinde de vârsta pacientului, simptome, istoricul medical și rezultatele examinării neurologice.

Ce riscuri există atunci când un diagnostic este greșit?

Un diagnostic incorect poate avea consecințe atât fizice, cât și emoționale. Pacientul poate urma tratamente care nu sunt necesare pentru afecțiunea reală, cu riscurile și reacțiile adverse asociate, în timp ce cauza efectivă a simptomelor rămâne neidentificată.

Pe de altă parte, medicii trebuie să evite și întârzierea nejustificată a tratamentului atunci când există suficiente dovezi pentru scleroză multiplă, deoarece intervenția timpurie poate contribui la limitarea activității bolii.

Prin urmare, reevaluarea diagnosticului nu înseamnă că orice suspiciune inițială a fost nejustificată. Uneori, informațiile obținute ulterior schimbă interpretarea cazului și permit o abordare mai potrivită.

Ce se întâmplă în cazul Christinei Applegate?

Actrița a făcut public diagnosticul de scleroză multiplă în 2021, după ce a început să se confrunte cu simptome neurologice, inclusiv amorțeală la nivelul picioarelor. În anii care au urmat, a vorbit deschis despre dificultățile de mobilitate și despre impactul bolii asupra vieții sale.

În octombrie 2026, Applegate a relatat că medicii au ajuns la concluzia că nu are scleroză multiplă:

„A intrat în camera mea și mi-a spus: «Felicitări, nu ai scleroză multiplă!». Dar eu nu eram deloc fericită. Toți ceilalți erau atât de fericiți, eu nu. Nu primești un diagnostic greșit și dintr-odată te faci bine. Eu nu m-am făcut bine…

Dacă e să fim sinceri, în unele privințe starea mea s-a înrăutățit. Așa că m-am întors de unde am plecat: nu știu ce se întâmplă cu mine”, a mărturisit actrița.

Ea a precizat însă că simptomele persistă și că are în continuare dificultăți severe de deplasare. Pentru actriță, vestea nu a însemnat dispariția problemelor de sănătate, ci începutul unei noi etape de investigații pentru identificarea cauzei lor.

Cazul său evidențiază o distincție esențială: faptul că un diagnostic este infirmat nu înseamnă că simptomele pacientului nu sunt reale. Identificarea cauzei poate necesita timp, reevaluări și colaborarea dintre pacient și echipa medicală.

FOTO: Profimedia.