Timp de decenii, untul, ouăle și carnea roșie au fost considerate principalii inamici ai sănătății cardiovasculare. Astăzi însă, tot mai mulți medici atrag atenția că adevărata amenințare ar putea veni dintr-o altă direcție: alimentele ultra procesate, consumate zilnic și promovate adesea drept opțiuni „sănătoase”.
Medicul cardiolog Philip Ovadia, care a efectuat peste 3.000 de operații pe cord deschis, susține că efectele unei alimentații dezechilibrate pot fi observate direct pe arterele pacienților. Potrivit acestuia, consumul constant de carbohidrați rafinați și produse intens procesate favorizează inflamația și accelerează deteriorarea sistemului cardiovascular.
Specialistul afirmă că riscul nu este reprezentat doar de dulciuri sau băuturi carbogazoase. Pe lista produselor problematice intră și alimente considerate de multe ori „ușoare” sau „fitness”: pâinea albă, cerealele pentru micul dejun, gustările ambalate, fulgii de ovăz instant, iaurturile cu arome, sucurile de fructe și pastele foarte procesate.
„Aceste alimente favorizează inflamația și afectează sănătatea inimii”, avertizează medicul.
Potrivit lui, variațiile repetate ale glicemiei și ale nivelului de insulină pot duce în timp la inflamație cronică, unul dintre principalii factori implicați în formarea plăcilor de aterom. Aceste depuneri îngustează arterele și cresc riscul de infarct, accident vascular cerebral sau alte afecțiuni cardiovasculare severe.
În timpul intervențiilor chirurgicale, cardiologul spune că observă frecvent două tipuri de depuneri pe vasele de sânge. Unele sunt moi și instabile, având un risc ridicat de rupere și blocare bruscă a circulației. Altele sunt calcificate și se dezvoltă lent, reducând treptat fluxul sanguin de-a lungul anilor.
Avertismente similare vin și din partea chirurgului Jeremy London, care recomandă evitarea produselor ultra procesate și verificarea atentă a etichetelor alimentare. Medicul atrage atenția că listele lungi de ingrediente, bogate în aditivi și compuși artificiali, pot indica un grad ridicat de procesare.
În opinia specialiștilor, marketingul alimentar contribuie adesea la confuzia consumatorilor. Produse etichetate drept „integrale”, „low fat” sau „fitness” pot conține cantități mari de zahăr și carbohidrați rafinați, chiar dacă sunt prezentate ca alternative sănătoase.
„Granola, biscuiții de orez sau unele tipuri de pâine integrală pot provoca efecte similare cu cele ale fast foodului, doar că sunt promovate diferit”, afirmă Philip Ovadia.
Medicii subliniază însă că sănătatea inimii nu depinde de un singur aliment sau de o singură categorie de produse. Alimentația echilibrată, activitatea fizică, somnul, nivelul de stres și predispoziția genetică joacă împreună un rol esențial în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Sursă foto – nansanh / Envato