Tipuri de cancer pentru care pacienții solicită investigații de imagistică medicală

03.02.2022
Tipuri de cancer pentru care pacienții solicită investigații de imagistică medicală
Sursa foto: Shutterstock

Conform raportului Starea Sănătății în Uniunea Europeană, publicat de Comisia Europeană, România se află pe locul 3 în Europa la numărul deceselor prevenibile prin investigații de screening, tratamente și controale periodice.

Afecțiunile oncologice rămân în continuare una dintre principalele probleme de sănătate ale românilor, provocând 95.000 de cazuri noi și 54.000 de victime în 2020. Monitorizarea pacientului după finalizarea terapiei oncologice are un rol esențial în controlul afecțiunii și menținerea rezultatelor pe termen îndelungat.  

În 2021, o rețea națională de clinici de excelență în imagistică medicală și radiologie a realizat 3.062 de investigații imagistice decontate, în cadrul programului național de monitorizarea a pacienților cu afecțiuni oncologice „Monitor 2”. Dintre acestea, 1.780 au fost investigații CT, iar 1.282 au fost RMN-uri.

Cele mai frecvente investigații imagistice și tipuri de cancer

Cele mai frecvente investigații pe segmentul oncologic au fost cele abdominale, constituind circa 60% din totalul examinărilor (1.828 RMN-uri și CT-uri). Ponderea ridicată a acestora se datorează utilizării pe scară largă în practica oncologică, atât pentru a diagnostica diverse forme de cancer care se dezvoltă în zona abdominală, dar și pentru a monitoriza o eventuală metastazare.

Prin intermediul examinării abdominale, medicul imagist poate evalua cancerul de ficat, de stomac (gastric) și de pancreas, unele dintre cele mai agresive tipuri de cancer.

De asemenea, investigația este indicată în cancerul colorectal, aflat printre primele trei tipuri de cancer care afectează deopotrivă populația masculină și feminină.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului (4 februarie – n. red.) este un prilej de a crește nivelul de conștientizare al pacienților oncologici privind importanța monitorizării post-tratament și de a-i încuraja să nu amâne controlul medical periodic din cauza situației pandemice actuale.

Investigațiile imagistice sunt, la ora actuală, o parte importantă a protocolului de evaluare a pacienților cu afecțiuni oncologice, datorită preciziei cu care pot depista anomaliile în stadiul cel mai incipient. Acestea permit medicului oncolog să monitorizeze efectele secundare ale tratamentelor și să preîntâmpine o eventuală recidivă, contribuind astfel la creșterea speranței de viață, afirmă Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana.

Pe locul al doilea în topul investigațiilor decontate pacienților oncologici s-au aflat investigațiile craniene, cu un procent de 12% din numărul total (378 de investigații).

Deși cancerul cerebral are o incidență scăzută la nivel mondial (1,7% din cazurile de cancer), metastazele cerebrale sunt o complicație frecventă asociată bolilor oncologice. Aproximativ 15-30% dintre pacienții cu forme de cancer pulmonar, cancer de sân şi melanom pot dezvolta tumori secundare la nivel cranian, iar metoda indicată pentru depistarea acestora este RMN-ul.

Totodată, doar 11% dintre pacienții programului „Monitor 2” (336 de investigații) au solicitat examinări ale regiunii toracice, în principal CT-uri pulmonare, în condițiile în care, în România, cancerul pulmonar este cea mai frecventă formă de cancer în rândul bărbaților, iar un român moare în fiecare oră de această afecțiune, ca urmare a subdiagnosticării.

De asemenea, un segment important a fost reprezentat de investigațiile de monitorizare pentru cancerele feminine, reprezentând o pondere de circa 8%.

Din această categorie fac parte investigațiile RMN pelvine și de sân, recomandate în detrimentul CT-ului în analiza cancerelor ginecologice frecvente, cum sunt cancerul de col, de uter, ovarian și endometrial, dar și a cancerului mamar, principala afecțiune malignă întâlnită la femei.

În aceste cazuri, investigația RMN permite depistarea cu precizie a țesutului tumoral restant după intervenții chirurgicale, evaluarea răspunsului la chimioterapie a unui neoplasm, dar și confirmarea unei suspiciuni de recidivă tumorală locală.

Restul investigațiilor imagistice solicitate de pacienții oncologici au fost investigațiile de coloană vertebrală și examinările la nivelul extremităților (braț, mână, gleznă, șold, genunchi, gambă, umăr).

Indicațiile și diferențele între CT și RMN în afecțiunile oncologice

Ambele tipuri de investigații au indicații în diagnosticarea cancerului, monitorizarea evoluției pacientului pe parcursul tratamentului oncologic și după finalizarea acestuia, pentru identificarea eventualelor metastaze.

Recomandarea unui RMN sau CT depinde de tipul de cancer al pacientului, de tratamentele administrate, dar și de afecțiunile asociate.

RMN-ul oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi și ligamentelor, în timp ce prin CT se obțin imagini detaliate ale organelor interne, vaselor de sânge și oaselor.

Investigația RMN nu implică iradiere, ca urmare poate fi repetată ori de câte ori este nevoie, fiind noninvazivă pentru pacient.

Surse:

  • Raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană, 2021

https://ec.europa.eu/health/system/files/2021-12/2021_companion_en.pdf

  • Global Cancer Incidence

https://www.wcrf.org/dietandcancer/worldwide-cancer-data/

Recomandare video
Tensiune crescută în sarcină: ce e de făcut explică dr. Ingrid Gheorghe, Sanador