Terapia hormonală, o soluţie pentru bolnavii COVID-19 în stare gravă?

Un rol important în vindecarea pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus l-ar putea avea hormonii feminini, mai precis estrogenul şi progesteronul.
Terapia hormonală, o soluţie pentru bolnavii COVID-19 în stare gravă?

La începutul pandemiei de coronavirus aveam deja informaţia că bărbaţii sunt mult mai expuşi riscului de infecţie în comparaţie cu femeile, din cauza fumatului, dar şi a bolilor asociate vârstei înaintate, care duc la complicaţii severe şi chiar deces.

Pe baza acestor date, cercetătorii americani au încercat să înţeleagă în acest interval care poate fi explicaţia pentru care femeile sunt mai ferite decât bărbaţii de formele severe ale bolii şi au ajuns la o ipoteză interesantă.

Potrivit acestora, un rol important l-ar putea avea hormonii feminini, mai precis estrogenul şi progesteronul. Iar ipoteza este deja pusă în practică de câţiva medici din New York şi Los Angeles, în două studii clinice care constau în administrarea de estrogen pe durate scurte pentru creşterea imunităţii bărbaţilor, respectiv în administrarea de progesteron, despre care se consideră că are proprietăţi antiinflamatoare şi poate preveni reacţia exagerată a sistemului imun.

„Există o diferenţă semnificativă în ceea ce priveşte raportul pe sexe al persoanelor internate la Terapie Intensivă. Bărbaţii, categoric, sunt în număr mult mai mare şi starea lor de sănătate este mai gravă în comparaţie cu cea a femeilor”, atrage atenţia dr. Sara Ghandehari, medic pneumolog la Centrul Cedars-Sinai şi unul dintre autorii principali ai studiului realizat în Los Angeles.

„Peste 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19 şi internaţi la Terapie Intensivă ajung să aibă nevoie de ventilaţie pulmonară artificială”, a adăugat medicul

Un lucru interesant a fost observat şi în cazul gravidelor. Deşi această categorie este considerată imunocompromisă, deci sistemul imunitar este fragilizat, gravidele prezintă niveluri crescute de estrogen şi progesteron şi datele indică faptul că acestea prezintă forme uşoare ale bolii.

Deşi este o descoperire interesantă, sunt şi medici sceptici care nu sunt de acord cu această ipoteză, argumentând că rata de mortalitate şi riscul de complicaţii severe sunt mai reduse în cazul femeilor vârstnice, deşi acestea prezintă niveluri hormonale scăzute după menopauză.

„Dacă aceşti hormoni feminini ar fi avut într-adevăr acest efect protector în cazul femeilor, atunci cum se face că femeile vârstnice cu COVID-19, deşi prezintă niveluri hormonale scăzute după menopauză, au o rată de mortalitate mai redusă iar riscul de complicaţii este mai mic în comparaţie cu bărbaţii?”, se întreabă retoric dr. Sabra Klein, medic şi cercetător la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.

„Cred că este mai degrabă un factor ce ţine de genetică sau altceva, dar nu exclusiv hormonal. Estrogenul are într-adevăr proprietăţi imunomodulatoare, dar femeile trecute de vârsta de 80 de ani se recuperează mult mai bine decât bărbaţii, deci mă îndoiesc că e vorba de hormoni la mijloc”, adaugă specialistul.

„Da, este o idee ieşită din comun, sunt de acord, dar aşa se nasc adevăratele descoperiri”, a afirmat dr. Sharon Nachman, unul dintre autorii studiului din New York, ale cărui rezultate urmează să fie făcute publice peste câteva luni.

Studii preliminare de laborator care au testat această ipoteză au arătat că estrogenul poate juca un rol asupra proteinei ACE2 (enzima a doua de conversie a angiotensinei), de care noul subtip de coronavirus se foloseşte pentru a se „lipi” de suprafaţa celulelor. Iar aceste proteine ACE2 funcţionează diferit în cazul femeilor şi bărbaţilor, susţine dr. Katrhryn Sandberg, medic la Georgetown University.

Astfel, s-a descoperit că estrogenul administrat cobailor poate reduce expresia receptorului ACE2 la nivel renal, sugerându-se că în acest mod hormonul respectiv poate avea acelaşi efect şi în cazul subiecţilor umani.

„Nu înţelegem exact cum funcţionează estrogenul în cazul COVID-19, dar poate vom afla mai multe monitorizând pacienţii care primesc terapie hormonală”, a spus dr. Nachman.

Administrarea de estrogen şi/sau progesteron este sigură şi nu prezintă efecte adverse decât în cazul în care terapia hormonală se întinde pe o durată îndelungată. Sensibilitatea sânilor şi bufeurile sunt simptome care ar putea apărea pe parcursul studiului, însă potenţialele beneficii ar putea depăşi aceste mici inconveniente.

Cercetătorii sunt optimişti şi cred că aceşti hormoni feminini pot preveni răspunsul imun exagerat (furtuna citokinică) şi, prin urmare, vor scădea riscul de sindrom respirator acut sever, o complicaţie care impune ventilarea mecanică a pacientului.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Ce este atașamentul și cum îți influențează viața
Recomandări:
Depresia, detectată direct de pe telefon
Depresia, detectată direct de pe telefon
Activitatea fizică arde mai puține calorii decât te-ai fi așteptat STUDIU
Activitatea fizică arde mai puține calorii decât te-ai fi așteptat STUDIU