E scris în genele tale câți copii poți avea, confirmă cercetătorii de la Oxford

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Biologia reproductivă și comportamentul fiecărui individ în parte influențează în mod direct câți copii poate avea o persoană, confirmă cercetătorii de la Universitățile din Oxford, Cambridge și Pennsylvania.

Noul studiu, cel mai amplu de până-n prezent, i-a ajutat pe oamenii de știință să identifice, de asemenea, că genomul uman a fost influențat de ceea ce numim selecție naturală de mii de ani și continuă să afecteze fertilitatea și în prezent.

Astfel, fertilitatea/infertilitatea unui individ este afectată de diverse mecanisme biologice care contribuie la variații ale fertilității, și care afectează direct perioada pubertății, nivelul hormonilor sexuali (testosteron, estrogen), apariția endometriozei și vârsta la care se instaurează menopauza.

Recomandări

Ce să mănânci în timpul zilei pentru un somn mai odihnitor. Ce au descoperit cercetătorii?

Un antibiotic folosit în spitale, asociat cu un risc mai mare de deces. Ce au descoperit…

De asemenea, s-a demonstrat că există o legătură între variațiile fertilității și capacitatea indivizilor de a-și asuma sau nu riscuri.

„Acest studiu este de interes privind înțelegerea schimbărilor ce au loc în procesul de reproducere umană pe perioade lungi de timp, înțelegerea biologiei reproductive și a potențialelor legături dintre aceasta și infertilitate”, a declarat profesooara Melinda Mills, director al Centrului Leverhulme pentru Științe Demografice din Oxford.

Același studiu aduce dovezi empirice ca răspuns la una dintre cele mai captivante și fundamentale întrebări adresate de oamenii de știință decenii la rând: Există în oameni dovezi ale selecției naturale, și dacă da, care sunt și cum funcționează?

Rezultatele studiului

Rezultatele studiului publicat ieri în revista Nature Human Behaviour, sunt susținute de date a 785.604 indivizi cu ascendență europeană. Cercetătorii au identificat 43 de regiuni ale genomului cu variante genetice asociate succesului reproductiv, definite ca număr de copii vreodată născut dintr-un individ.

Unele descoperiri evidențiază anumite specificități pe parcursul vieții unui individ cum ar fi, de exemplu, variațiile genei ARHGAP27 asociate cu apariția unui număr mai mare de copii, dar și cu o fereastră de fertilitate ceva mai scurtă.

Mai mult, studiul atestă faptul că gena culorii părului roșu, receptorul melanocortinei 1 (MC1R) are un rol și în biologia reproducerii. Cu toate acestea, alte dovezi genetice sugerează că numărul de copii pe care o persoană îl poate avea nu poate fi legat de aceleași mecanisme genetice care afectează pigmentarea.

„Acest studiu este un pas înainte în încercarea de a identifica noi tratamente și terapii pentru tratarea infertilității sau alte afecțiuni ale sistemului reproducător. De asemenea, ne va ajuta să înțelegem mai bine mecanismele biologice de cauzalitate dintre sănătatea reproductivă și starea generală de sănătate în rândul bărbaților și femeilor.”

Profesorul John Perry, de la Unitatea de Epidemiologie a Universității din Cambridge notează că descoperirile din genomul modern, ascoiate cu cele din genomul antic arată cum anumite gene sunt implicate în sinteza grăsimilor și au fost foarte importante pentru facilitarea procesului de adaptare la o dietă agricolă.

Ceea ce este și mai relevant, aceste gene afectează și în prezent fertilitatea, ceea ce înseamnă că procesul de adaptare continuă încă.

Citește și: 6 lucruri pe care nu ți le va spune nimeni despre infertilitate

Sursă: ox.ac.uk

nature.com