Copilul tușește des, îi curge nasul și este agitat? De vină poate fi temperatura sau umiditatea din cameră

11.04.2022
Copilul tușește des, îi curge nasul și este agitat? De vină poate fi temperatura sau umiditatea din cameră
Sursa foto: Shutterstock @Miljan Zivkovic

Temperatura în camera de somn a copilului, fie că este bebeluș, fie că este mai mare, trebuie să fie de 20-24 de grade Celsius, indiferent de anotimp. Este invers proporțională cu gradul umidității. Persoanele care se află într-o încăpere unde umezeala are un nivel mai ridicat simt confort chiar și la temperaturi mai scăzute. 

Asist. univ. dr Adra Trusculescu de la Spitalul de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș” din Timișoara explică de ce nu trebuie să creștem excesiv temperatura din camera copilului și ce simptome apar când mediul ambiant nu este ventilat corespunzător.

În timpul nopții, temperatura din cameră nu trebuie să depășească 20 de grade

Temperatura ideală pentru copil în timpul nopții este cea cuprinsă între 17 și 20 de grade Celsius, iar ziua între 22 și 24 grade Celsius, explică medicul timișorean.

Pe timpul verii, temperatura camerei copilului nu trebuie sa fie niciodată mai mică de 16 grade Celsius, însă cel mai bine este să se mențină temperatura la 18-20 de grade Celsius.

Un termometru de cameră este indispensabil în camera copilului. El te ajută să păstrezi mereu aceeași căldură și te avertizează când aceasta scade sau urcă mai mult decât este indicat, spune medicul.

Supraîncălzirea poate determina o mulțime de efecte secundare la copii sau bebeluși: insomnii, agitație, deshidratare, febră.

Pe de altă parte, o temperatură ambientală prea scăzută favorizează infecțiile de tract respirator.

Dacă temperatura celui mic este crescută, deci are febră, primul lucru care trebuie avut în vedere este răcorirea, pe cât este posibil, a încăperii în care acesta stă, alături de hidratare corespunzătoare și îmbrăcăminte lejeră.

Umiditatea scăzută duce la episoade de tuse. Cea crescută favorizează alergiile

Nivelul adecvat de umiditate este stabilit ca fiind cuprins între 30 și 50%. Pe perioadele de infecții respiratorii este recomandată o umiditate mai crescută, între 40 și 60%, care este de altfel mai confortabilă.

Umiditatea foarte scăzută poate provoacă o senzație de disconfort, atât la nivelul nasului (cu senzația de usturime și iritare, chiar mici sângerări), dar și al gâtului (traduse prin episoade deranjante de tuse) și al ochilor. Copilului i se vor usca buzele și îi va fi mai sete decât în mod normal.

Pe de altă parte, umiditatea ridicată este responsabilă pentru curgerea nasului, duce la apariția mediului favorabil pentru dezvoltarea de fungi, înmulțirea acarienilor și răspândirea lor prin casă, care sunt cauze ale alergiilor, explică asist. univ. dr. Adra Trusculescu.

Pentru a scădea umiditatea dintr-o cameră este suficient să fie pornită căldura. Dacă deja este suficient de cald, atunci poate fi de ajutor un dezumidificator sau, pur și simplu, cristale care absorb umiditatea.

Creșterea umidității nu este la fel de ușoară. Punerea unui vas cu apă în camera copilului nu este de ajutor întotdeauna. Uneori este suficientă aerisirea regulată pentru a aduce nivelul de umiditate în limitele normale; alteori, însă, acest lucru poate fi dificil de realizat.

De pildă, iarna, când aerul este foarte uscat și afară, aerisirea va ajuta în această privință. Soluția este umidificatorul de aer (care poate fi cu aer cald, cu aer rece, ultrasonic sau cu ionizator).

Aerisirea camerei, obligatorie de 2 ori pe zi

Aerul din locuință poate fi plin de substanțe poluante, provenite de la gazele de eșapament din traficul care se desfășoară în apropiere, de la vaporii pe care îi pot emana piesele noi de mobilier, covoarele sau mocheta, de la o invazie de mucegai, de praf și acarieni, de la polenul plantelor din casă sau de afară etc.

Riscul de contaminare este mai ridicat pentru copii și bebeluși decât la adulți, deoarece au o expunere mai apropiată de depozitele de substanțe poluante de pe suprafețe de mobilă și îmbrăcăminte. Atunci când se târăsc pe jos și se joacă, au tendința să atingă și uneori să înghită acele particule periculoase, permițând chimicalelor nocive să pătrundă în corpul lor.

Prima și cea mai simplă metodă de a reduce încărcătura de particule și gaze nocive din încăpere este ventilarea prin aerisirea frecventă.

Geamul trebuie deschis larg cel puțin 10 minute de două ori pe zi, inclusiv în anotimpul rece. Rabatarea geamului doar în partea superioară nu este la fel de eficientă, iar aerisirea trebuie realizată constant, inclusiv pe timp de iarnă.

Aparatul de aer condiționat, dacă există, este un mod bun de a filtra aerul din cameră. Dacă temperatura este confortabilă, se poate seta pe modul de funcționare Ventilație, în așa fel încât să miște aerul din cameră și să îl treacă prin sistemul său de filtre, explică medicul.

Desigur, pentru ca această manevră să fie sigură și eficientă, filtrele și tubulatura trebuie curățate si schimbate periodic, iar utilizarea aparatului trebuie să se facă regulat. Neutilizarea lui crește probabilitatea ca în interiorul său să crească tot felul de microorganisme.

Pasul următor e reprezentat de investiția într-un purificator de aer. Aceste aparate sunt prevăzute cu filtre HEPA și rețin eficient particulele si microorganismele din atmosferă, redând camerei un aer mai curat și mai plăcut de respirat.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Raed Arafat, despre moarte: „Sper să vină cât mai târziu”