Copiii români şi obiceiurile care le strică sănătatea

Ultimul studiu publicat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la sănătatea copiilor din în mediul şcolar, „Health Behaviour of School Aged Children” ( WHO 2012), în cadrul căruia a fost investigată starea de sănătate a copiilor din România, dezvăluie realităţi mai mult decât îngrijorătoare cu privire la comportamentele de risc asumate de către copii.
Copiii români şi obiceiurile care le strică sănătatea

Ultimul studiu publicat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii cu privire la sănătatea copiilor din în mediul şcolar, „Health Behaviour of School Aged Children” ( WHO 2012), în cadrul căruia a fost investigată starea de sănătate a copiilor din România, dezvăluie realităţi mai mult decât îngrijorătoare cu privire la comportamentele de risc asumate de către copii.

Ba mai mult, studiile arată o intensificare a tuturor tendinţelor menţionate în cazul copiilor cu vulnerabilităţi socio-emoţionale. Anxietatea, depresia, dificultăţile emoţionale şi comportamentale generează riscuri sulimentare pentru aproximativ 20% dintre copiii români.

Iată cum se prezintă statisticile privind stilul de viaţă al copiilor din România:

  • 26% dintre băieţi şi 11% dintre fetele din România au fumat prima ţigară înainte de vârsta de 13 ani; 6% dintre băieţii au vârste cuprinse între 11 şi 15 ani fumează săptămânal;
     
  • 19% dintre băieţi şi 11% dintre fete au consumat pentru prima dată alcool înainte de a împlini 11 ani; la 15 ani, 36% dintre băieţi consumă alcool săptămânal;
     
  • 12% dintre adolescenţi români fumează canabis;
     
  • 17% dintre fete şi 48% dintre băieţi au avut primul contact sexual înainte de 15 ani; dintre aceştia, doar 9% au folosit mijloace de protecţie.
     
  • Mai  mult de 1⁄4 din adolescenţii de 13 ani sunt nemulţumiţi de corpul lor. 16-18% dintre copii de 11 ani apelează la strategii periculoase sau ”extreme” – abstinenţă de la mancat 24h, pastilele de slăbit, autoinducerea vomei, cu risc major pentru sănătatea acestora;
     
  • Aproximativ 2/3 din elevi vizionează mai mult de 2 ore pe zi programele de TV, iar in timpul weekendului procentul creşte semnficativ. La acestea, se adaugă şi orele petrecuta in faţa computerului;
     
  • Dacă la 11 ani, 50% dintre băieţi consumă legume cel puţin o dată pe săptămână, la 15 ani procentul acestora scade la 18%;
     
  • 53% dintre copiii români nu servesc zilnic micul dejun;

În acest context, a fost lansat Programul „Alegeri Sănătoase”, care îşi propune să sprijine dezvoltarea unei culturi şcolare în care sănătatea copilului, fizică şi emoţională, să devină o valoare transpusă în conţinuturi, competenţe şi activităţi specifice, destinate copiilor din toate ciclurile de şcolaritate, implementate de voluntari peer-educatori, de cadre didactice, de asistente medicale şi medici şcolari.

„Un procent îngrijorător al copiilor din România au un stil de viaţă departe de a fi sănătos – au înlocuit mişcarea fizică, sportul, cu TV-ul şi calculatorul, fumează şi consumă alcool săptămânal de la vârste din ce în ce mai fragede. Consecinţele se văd în numărul din ce în ce mai mare al copiilor diagnosticaţi cu obezitate.

Mai mult de un sfert dintre adolescenţi sunt nemulţumiţi de felul în care arată şi dispuşi să recurgă la măsuri extreme, de tipul înfometării sau pastilelor de slăbit, pentru a pierde din kilograme. Prin programul lansat dorim ajutăm cât mai mulţi copii să se întoarcă la reperele unei vieţi sănătoase, care să le permită să se dezvolte echilibrat şi armonios”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii.

Prin intermediul acţiunilor educaţionale proiectul îşi propune deopotrivă să contribuie la creşterea gradului de conştientizare şi informare a copiilor şi a adulţilor cu privire la drepturile copiilor la sănătate, educaţie, protecţie, precum şi la nevoia schimbării de atitudini şi mentalităţi ale adulţilor cu privire la copil şi drepturile sale.

„La Bruxelles am cerut o Strategie Europeana pentru sanatatea copilului, care sa fie construita pe coordonate similare proiectului pe care il anuntam azi. E nevoie de un program integrat, finantat european, care sa ofere un cadru pentru dezvoltarea corecta a copilului, care sa-l ajute sa invete sa manance sanatos, sa se fereasca de fumat, alcool sau droguri. Proiectul construit impreuna cu Salvati Copiii poate functiona chiar ca program-pilot pentru ceea ce am propus la nivel european. Dincolo de educatie nutritionala, importanta este si imbunatatirea meniurilor din gradinite, cu ajutorul medicilor si nutritionistilor”, a declarat Daciana Sârbu, fondatoarea Asociaţiei Şcoala pentru Sănătate.

Proiectul a debutat printr-un program de formare naţional în cadrul căruia 70 de profesionişti şi voluntari din Bucureşti, Arges, Timis, Vaslui, Suceava, Neamt, Hunedoara, Brasov, Caras Severin, Dolj şi Mures, şi-au dezvoltat competenţele necesare implementării programului educaţional şi vor sprijini, pe parcusul unui an, adoptarea unui stil de viaţă sănătos, de către 8000 de copii din învăţământul preuniversitar.