Ce s-a intamplat?

As avea si eu o problema. Am 17 ani si sunt impreuna cu un baiat de 8 luni. La inceput, ca in aproape toate inceputurile, totul era perfect. Credeam ca e cel mai dragut om de pe pamant, prima mea iubire, fluturi in stomac, ceva normal pt 2 indragostiti. Doar ca dupa primele 2 luni fara certuri au urmat aceste 6 luni in care ne-am certat foarte mult din pricina ca se schimbase:uita de mine, imi vorbea urat, ridica tonul si cel mai important se juca cu sufletul meu promitandu-mi mereu ca se schimba si ca ma iubeste enorm. Ceea ce traisem cu el in primele luni ma determinau sa il cred. Credeam ca isi va tine promisiunile si ca vom salva relatia,dar nu a fost asa. A urmat o perioada tensionata (Bacalaureat si admitere la facultate) ,perioada in care dadeam tot si eram deschisa oricarui subiect, doar ca nu a fost de ajuns. Dupa toate acestea, mi-a reprosat ca nu poate sa discute cu mine,desi el refuza comunicarea atunci cand aveam vreo divergenta. Pt. mine comunicarea e foarte importanta si ma facuse sa cred ca si pt el. Cateodata nu imi vine sa cred ca asa este el,ca cel de la inceput nu era adevaratul baiat…Eu sunt o fire foarte sensibila si credeam ca imi intelege sensibilitatea,insa singura impresie pe care mi-o lasa e ca nu il intereseaza…Mi-a marturisit de curand ca el nu poate da tot in 8 luni,8 luni in care m-a facut sa cred ca avem o relatie speciala si ca da totul,ca nu avem secrete,pt ca eu am mers pe ideea ca limitele intre noi nu fac bine,insa el a incercat sa le impuna. Certuri in care mi-a spus ca in relatie vom face doar cum vrea el,pt ca el comanda…sau ca facem program de cate ore ne vedem pe zi si asta pt ca vroiam sa petrecem cateva zile impreuna dupa ce terminase cu scoala…Lucruri atat de puerile pt un baiat de 20 de ani care denota rasfat.Imi lasa impresia cateodata ca nu e matur,ca vrea sa ma pacaleasca,sa ma minta si cand ii pun mai multe intrebari pedaleaza pe subiect incercand sa ma faca sa cred ca nu am inteles bine. Ce-i drept,nu sunt lucruri majore,dar vorbele pe care mi le adreseaza pt ca apoi sa le nege nu le pot accepta. Poate e orgoliul,dar nu pot sa ma las dusa de nas ca un copil.Nu inteleg ce se intampla sau poate neg ca asta e situatia si nu ne potrivim. Atunci cand ne certam ,eu plang si ii reprosez involuntar toata suferinta pe care mi-a provocat-o,iar imi spune ca sunt mofturi si ca eu imi provoc singura suferinta,ca pun la suflet ce imi spune el si ca nu pot uita vechile certuri si vorbele care ma dor,desi isi cere iertare. Dar cate oare poate un om sa ierte?As vrea sa aflu greselile pe care le-am facut…pt ca vrem sa salvam relatia ,desi imi va fi greu sa uit ca mi-a spus ca este un prost pt ca ma iubeste si ca atunci cand incep sa plang din cauza lui vrea sa scape de mine, sa nu ma mai vada…va multumesc.