Oboseala musculară

[miastenia, slăbiciunea musculară, slăbiciunea braţelor, slăbiciunea picioarelor, scăderea forţei musculare]

Descriere

Slăbiciunea (oboseala) musculară sau miastenia reprezintă scăderea forţei musculare apărută la nivelul unuia sau mai multor muşchi. Este un simptom frecvent al afecţiunilor musculare, neurologice şi metabolice.

Afecţiunile musculare precum distrofia musculară sau dermatomiozita (caracterizată de inflamarea muşchilor) sunt cauze frecvente de oboseală musculară. Alte cauze frecvente includ bolile neurologice, de exemplu sindromul Guillain-Barre (afecţiune autoimună a nervilor), scleroza laterală amiotrofică (sau boala Lou-Gehrig), accidentele vasculare cerebrale şi chiar compresiile nervoase. Miastenia gravis (afecţiune neuromusculară autoimună) se manifestă prin slăbiciune musculară, precum şi prin căderea pleoapelor şi vedere dublă.

Bolile metabolice, precum boala Addison şi hipertiroidismul pot duce la oboseală la nivelul uneia sau mai multor grupe musculare. În cazuri rare, oboseala musculară poate fi un simptom al bolii Charcot-Marie-Tooth (boală ereditară în care sunt afectaţi nervii periferici). Alte cauze posibile de slăbiciune musculară includ intoxicaţia cu crustacee, botulismul şi nivelele sangvine scăzute de potasiu.

În funcţie de cauzele care produc slăbiciunea musculară, aceasta poate afecta un muşchi, o grupă musculară sau toţi muşchii şi poate fi însoţită de durere, atrofie, crampe sau alte simptome musculare.

În unele cazuri, slăbiciunea musculară care debutează brusc şi apare mai ales pe o parte a corpului (unilateral) poate fi un semn al unui atac cerebral. Dacă apare însoţită de dureri abdominale severe poate fi un simptom al botulismului.

Simptome musculare ce pot însoţi oboseala musculară:
• Senzaţie de arsură;
• Pierderea coordonării musculare;
• Spasme musculare;
• Durere;
• Paralizie;
• Senzaţie de ace, înţepături;
• Zvâcnituri.

Alte simptome:
• Vedere dublă sau înceţoşată;
• Diaree;
• Leşin, modificarea stării de conştienţă sau letargie;
• Fatigabilitate;
• Febră;
• Dificultăţi progresive ale vorbirii şi mersului, pierderea memoriei;
• Cefalee;
• Greaţă cu sau fără vărsături;
• Amorţeală sau furnicături la nivelul mâinilor şi picioarelor;
• Simptome de hipertiroidism precum exoftalmia (proeminenţa ochilor sau ochii bulbucaţi), scăderea inexplicabilă în greutate, intoleranţă la căldură, transpiraţii şi guşă;
• Simptome ale sclerozei multiple, de exemplu: amorţeală sau furnicături, tulburări de vedere, mers nesigur, fatigabilitate şi depresie;
• Scădere inexplicabilă în greutate;

Cauze posibile

Cauze metabolice:
• Boala Addison (scăderea producţiei de hormoni de către glandele suprarenale);
• Hiperparatiroidismul (creşterea activităţii glandelor paratiroide);
• Hipertiroidismul (creşterea activităţii glandei tiroide);
• Hipopotasemia (nivelele sangvine scăzute de potasiu);
• Hiponatremia (nivelele sangvine scăzute de sodiu).

Cauze neurologice:
• Paralizia Bell (edemul sau inflamaţia nervului facial care controlează muşchii faciali);
• Paralizia cerebrală (grup de boli ce afectează funcţiile creierului şi ale sistemului nervos);
• Boala Charcot-Marie-Tooth (boală moştenită în care sunt afectaţi nervii periferici);
• Sindromul Guillain-Barre (boală autoimună a nervilor);
• Scleroza multiplă;
• Compresia sau prinderea nervoasă (de exemplu a nervului ulnar de la nivelul mâinii);
• Accidentele vasculare cerebrale (atacurile cerebrale).

Boli musculare:
• Scleroza laterală amiotrofică (boal Lou-Gehrig, boală neuromusculară gravă ce determină slăbiciune musculară şi impotenţă funcţională);
• Dermatomiozita (caracterizată de inflamaţie la nivelul pielii şi a muşchilor);
• Distrofia musculară (boală ereditară care duce la pierderea progresivă a ţesutului muscular şi slăbiciune musculară).
Cauze toxice:
• Botulismul (intoxicaţie alimentară gravă dată de Clostridium botulinum);
• Ingestia de insecticide;
• Expunerea la caze neurotoxice;
• Intoxicaţia cu crustacee.

Alte cauze de slăbiciune musculară:
• Anemia (scăderea nivelului de hemoglobină din sânge);
• Miastenia gravis (boală neuromusculară autoimună care determină slăbiciune musculară);
• Leziunile de suprasolicitare;
• Polimiozita (inflamaţia şi slăbiciunea extinse ale musculaturii).
• Afecţiuni grave ce pot determina oboseală musculară:
• Botulismul;
• Accidentele vasculare cerebrale;
• Atacurile ischemice tranzitorii (ce se manifestă prin aceleaşi simptome ca şi accidentele vasculare cerebrale doar ca în acest caz sunt temporare, dar pot fi un semn al unui atac cerebral iminent).

Trebuie să mergi urgent la doctor dacă:

Apare unul dintre următoarele simptome:
• Modificări ale stării de conştienţă sau alertă precum leşinul sau lipsa de reacţie;
• Paralizia sau incapacitatea de a mişca o parte a corpului;
• Crampe abdominale severe;
• Modificarea bruscă a vederii, pierderea vederii sau dureri oculare;
• Cea mai puternică cefalee posibilă.

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica