Coşmar

[vis urât parasomnie]

Descriere

Coşmarurile sunt vise tulburătoare, supărătoare asociate cu sentimente negative cum ar fi anxietatea şi frica. Coşmarurile sunt frecvente.

Ele pot începe în copilărie şi tind să scadă ca frecvenţă după vârsta de 10 ani. Totuşi, unele persoane au coşmaruri în adolescenţă, la maturitate sau chiar de-a lungul vieţii lor.

Până la vârsta de 13 ani raportul dintre băieţi şi fete în ceea ce priveşte coşmarurile este egal. După această vârstă, coşmarurile apar mai frecvent la fete.

Coşmarurile par reale, adesea devenind mai supărătoare pe măsură ce visul se desfăşoară. Dar coşmarurile nu trebuie să îngrijoreze.

Devin o problemă atunci când sunt frecvente şi produc teama de a mai dormi sau afectează somnul.

Coşmarurile se numesc medical parasomnii experienţe neplăcute care apar în timpul somnului, de obicei în timpul somnului REM (rapid eye movement – cu mişcări rapide ale ochilor). De obicei, se parcurg între 4 şi 6 cicluri de somn pe noapte, trecând prin fazele somnului în cca. 90 minute. Faza REM se lungeşte cu fiecare ciclu, de la câteva secunde în primul până la o oră în ultimul. Este mai probabil să apară coşmarurile în ultima treime a nopţii.

Se poate spune că o persoană a avut un coşmar dacă:
• Visul trezeşte persoana respectivă din somn;
• Persoana se simte speriată, anxioasă, furioasă, tristă sau dezgustată ca reacţie la vis;
• Persoana gândeşte clar după ce s-a trezit şi îşi aminteşte detalii ale visului.
• Visul apare aproape de terminarea somnului;
• Visul împiedică persoana să adoarmă din nou cu uşurinţă.

Coşmarurile copiilor variază ca şi conţinut în funcţie de vârstă, în mod normal devenind din ce în ce mai complex. În timp ce un copil mic poate să viseze despre monştrii, un copil mai mare poate avea coşmaruri legate de şcoală sau problemele din familie. Întreruperea frecventă a somnului poate provoca somnolenţă crescută pe timpul zilei, ceea ce poate duce la dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor zilnice la şcoală sau serviciu, inclusiv la şofat.

Cauze

Coşmarurile pot fi asociate cu alte tulburări de somn. Mulţi factori pot declanşa coşmarurile, inclusiv:
Stresul. Uneori stresul zilnic, precum problemele de acasă sau de la şcoală poate declanşa coşmarurile. O schimbare majoră, de exemplu mutatul sau moartea unei persoane dragi, poate avea acelaşi efect.
Traumatismele. Coşmarurile apar frecvent după un accident, leziune sau alte evenimente traumatice. Coşmarurile sunt evidente în sindromul de stres posttraumatic.
Cărţile sau filmele de groază. Citirea unor cărţi de groază sau urmărirea unor filme de acest gen, mai  ales dacă aceste activităţi au loc înainte de somn, pot provoca coşmaruri.
Gustările târzii. Pentru unele persoane, mâncatul înainte de somn – şi creşterea în consecinţă a metabolismului şi activităţii cerebrale – duce la apariţia coşmarurilor.
Bolile. Uneori starea de boală declanşează coşmarurile, mai ales dacă boala este însoţită de febră.
Medicamentele. Unele medicamente, inclusiv antidepresivele, narcoticele, barbituricele, beta-blocanetele şi antiparkinsonienele, pot declanşa coşmarurile.
• Abuzul de alcool sau droguri ilegale poate declanşa coşmarurile.

Trebuie să mergi la doctor dacă

Coşmarurile apărute ocazional nu sunt un motiv de îngrijorare.

Trebuie să discutaţi cu doctorul dacă:
• Coşmarurile apar frecvent şi persistă în timp;
• Perturbă în mod frecvent somnul;
• Duc la apariţia fricii de a dormi.

CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. Informatia prezentata poate include inacurateti de ordin tehnic sau erori de tastat. Informatiile acestui site va sunt oferite cu buna credinta, din surse apreciate ca fiind de incredere.

Damian Raluca Oana
Totul a început pe la vârsta de 13 ani când m-am hotărât să devin medic şi nu orice fel de medic, ci neurochirurg. Am avut întotdeauna susţinerea părinţilor mei şi a surorii mele şi astfel am reuşit să iau examenul la facultatea de Medicină Generală în Bucureşti. Tatăl meu mi-a spus ...
citește mai mult
Vezi Semne și simptome în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă