Te balonezi după fiecare masă? Când „gazele” pot fi semnul unei alte probleme medicale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Balonarea după fiecare masă poate avea mai multe cauze, de la indigestie și constipație până la gastropareză. Ce simptome trebuie să te trimită la medic.

Balonarea după masă este adesea pusă pe seama gazelor, însă atunci când senzația de abdomen umflat revine constant, cauza poate fi alta. Un medic gastroenterolog explică ce afecțiuni pot sta în spatele balonării și când este nevoie de un consult medical.

Nu orice abdomen umflat înseamnă gaze

Senzația de abdomen umflat după masă este frecventă și, de multe ori, este asociată cu acumularea de gaze. Însă, atunci când balonarea apare în mod repetat, mai ales după mese, este important să fie observat tiparul simptomelor.

Recomandări

Diaree, balonare sau arsuri în vacanță? 5 reguli simple care îți protejează digestia

Fructul banal care e benefic pentru tranzitul intestinal! Se găsește în toate supermarketurile

Dr. Harshavardhan Rao B. explică faptul că balonarea poate avea mai multe cauze, de la tulburări digestive frecvente până la probleme care afectează golirea stomacului. „Balonarea și disconfortul abdominal sunt printre cele mai frecvente simptome pentru care oamenii sunt tratați într-o clinică de gastroenterologie”, a explicat medicul.

Printre cauzele posibile ale balonării persistente se numără dispepsia funcțională și sindromul intestinului iritabil. Și constipația poate provoca distensia abdomenului, chiar și atunci când persoana consideră că are scaune normale. Intoleranța la lactoză și boala celiacă sunt alte posibile explicații.

Citește și: 6 alimente cu probiotice pe care le poți consuma în loc de iaurt

Remediile pentru gaze nu rezolvă întotdeauna cauza

Apa cu ajwain, apa cu chimen, antiacidele, băuturile carbogazoase sau o plimbare scurtă pot ameliora uneori disconfortul. Faptul că un simptom se reduce nu înseamnă însă că a fost identificată și cauza.

Dr. Rao atrage atenția că unele dintre remediile folosite frecvent pentru probleme digestive nu sunt potrivite în toate situațiile. „Este important de reținut că antiacidele nu fac nimic pentru balonarea care nu are legătură cu aciditatea, combinațiile de enzime digestive au puține dovezi care să le susțină în afara unor deficiențe specifice, iar majoritatea probioticelor nu sunt susținute de date și sunt mai degrabă rezultatul marketingului decât un tratament real”, a explicat medicul. Și suprapopularea bacteriană a intestinului subțire, cunoscută sub acronimul SIBO, poate fi luată în calcul. Este o afecțiune reală, însă medicul avertizează că poate fi diagnosticată în exces, deoarece testele respiratorii pot fi dificil de interpretat.

Când senzația este că mâncarea rămâne în stomac

O afecțiune care merită atenție este gastropareza, cunoscută și sub denumirea de golire întârziată a stomacului. Dr. Rao o descrie drept „o afecțiune în care stomacul își golește conținutul în intestinul subțire mult mai lent decât în mod normal”.

În cazul gastroparezei nu există un blocaj fizic care să împiedice trecerea alimentelor. Problema apare atunci când mușchii și nervii stomacului nu mai reușesc să deplaseze alimentele în mod corespunzător. Printre simptome se pot număra senzația de sațietate după o cantitate mică de mâncare, senzația de preaplin care persistă, balonarea, greața, vărsăturile și disconfortul în partea superioară a abdomenului.

Senzația de sațietate după câteva înghițituri

Gastropareza poate fi diferită de balonarea obișnuită asociată gazelor. O persoană poate ajunge să se simtă excesiv de plină după doar câteva înghițituri, iar senzația de greutate poate persista ore întregi după masă.

Dr. Rao descrie tabloul caracteristic astfel: „Tabloul tipic este reprezentat de senzația de sațietate după câteva înghițituri, o senzație de greutate care persistă ore întregi după masă, greață, presiune în partea superioară a abdomenului, reflux și, în cazurile mai avansate, vărsături cu alimente consumate cu multe ore și chiar zile înainte”.

Diabetul de lungă durată este cea mai frecventă cauză cunoscută a gastroparezei. Afecțiunea poate apărea însă și după anumite intervenții chirurgicale în partea superioară a tractului gastrointestinal, în unele boli neurologice sau autoimune și în urma administrării anumitor medicamente. Pentru stabilirea cauzei, medicii pot folosi endoscopia pentru a exclude un eventual blocaj și investigații care măsoară viteza cu care stomacul se golește.

Când balonarea trebuie investigată de medic

Balonarea ocazională, mai ales după o masă foarte consistentă, nu indică neapărat o problemă medicală și poate dispărea de la sine. Situația este diferită atunci când simptomele se repetă sau sunt însoțite de alte semne.

Medicul recomandă evaluarea medicală atunci când balonarea apare împreună cu:

• scădere în greutate fără intenție;
• vărsături persistente;
• dificultăți la înghițire;
• anemie;
• sânge în scaun;
• antecedente familiale de cancer gastrointestinal;
• simptome apărute pentru prima dată după vârsta de 45 de ani.

La femei, distensia abdominală persistentă asociată cu senzația de sațietate după o cantitate mică de mâncare merită, de asemenea, evaluată medical.

Tratamentul depinde de cauza balonării

Nu există un singur tratament pentru balonare, deoarece abordarea depinde de afecțiunea care provoacă simptomele. În cazul gastroparezei, mesele mai mici, mestecarea atentă a alimentelor și ajustarea cantității de grăsimi și fibre din dietă pot ajuta. Pentru persoanele cu diabet, controlul mai bun al glicemiei este deosebit de important.

Ideea principală este că balonarea repetată nu trebuie pusă automat pe seama gazelor. Dacă senzația de prea-plin apare după doar câteva înghițituri și persistă ore întregi, acest simptom poate oferi medicului indicii importante despre cauza problemei.

Sursa: timesofindia.indiatimes.com

Sursa foto: Shutterstock