Stresul excesiv afectează și inima? Răspunde Dr. Ana Maria Balahura

Ritmul în care alegem să trăim, are o influență asupra stării de sănătate, calității relațiilor și asupra stării de bine. Ce se întâmplă dacă trăim stresați mai mereu?
Stresul excesiv afectează și inima? Răspunde Dr. Ana Maria Balahura
Foto: Shutterstock

Auzim atât de des: ”mă înțeapă inima”,”simt o presiune în dreptul inimii”, ”mă doare inima”. În pandemie, mai ales, multe persoane sunt mai mereu neliniștite, stresate, nu se pot relaxa, nu se pot odihni. Ei bine, pe termen lung stresul excesiv afectează nu doar starea de spirit ci și inima. Vine cu lămuriri dr. Ana Maria Balahura,  medic primar cardiolog la Spitalul Universitar de Urgență Floreasca, secretarul Grupului de Lucru HTA din cadrul Societății Române de Cardiologie.

 

CSÎD: Există legătură între o viață stresantă și îmbolnăvirea inimii?

Dr. Ana-Maria Balahura: Stresul psihosocial – care include atât simptome ale unei boli psihice, cât și sentimente de singurătate sau furie –  contribuie la apariția bolilor cardiovasculare, atât pe termen lung inducând apariția bolilor coronariene, cât și pe termen scurt declanșând evenimente acute (de exemplu, infarct miocardic).

CSÎD: Cum afectează stresul inima? 

Dr. Ana Maria Balahura: Mecanismul prin care stresul declanșează bolile cardiovasculare este reprezentat de activarea sistemelor hipotalamo-hipofizo-adrenocrotical și simpatico-adrenomedular.

Pe scurt se declanșează secreția hormonilor „de stres” – cortizol, adrenalina și noradrenalina, cu efectele deja amintite anterior de a pune organismul în poziția de „luptă sau fugă”.

Obezitate, hipertensiune, hiperglicemie – doar câteva consecințe ale vieții stresante pe termen lung

CSÎD: Ce se întâmplă pe termen lung?

Dr. Ana Maria Balahura: Pe termen lung modificările induse de secreția constant crescută a cortizolului se traduc prin obezitate, hipertensiune, hiperglicemie, creșterea rezistenței la insulină și dislipidemie – toate cărămizi de bază în apariția aterosclerozei.

CSÎD: Trăim în ritm alert, vrând, nevrând…

Dr. Ana Maria Balahura: Ritmul actual al vieții a contribuit la creșterea incidenței hipertensiunii arteriale și în rândul persoanelor tinere. Hipertensiunea arterială nu mai este o afecțiune doar a vârstnicului și apare tot mai adesea la vârste tinere; 1 din 7 români între 18 și 24 de ani și 1 din 5 români cu vârste între 25 și 34 de ani au hipertensiune. La vârste între 35 și 44 de ani sunt deja 1 din 3 persoane afectate, iar între 45 și 54 de ani practic jumătate din populație suferă de hipertensiune arterială.

Stresul ridicat duce la hipertensiune arterială, afecțiune ce trebuie tratată

CSÎD: Ce consecințe are hipertensiunea arterială netratată?

Dr. Ana Maria Balahura: Mai trebuie menționat că o hipertensiune nediagnosticată și dusă “pe picioare” adică netratată la vârsta adultă poate conduce la demență mai târziu în viață.

dr Ana Maria Balahura, foto arhiva
dr Ana Maria Balahura, foto arhiva
Mădălina Drăgoi
Mădălina Drăgoi

Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy.

Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru care lucrau atât din punct ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Dr. Gina Chiriac, psihoterapeut: tehnici de a ne respecta promisiunile față de noi înșine